Cinci civili au fost ucişi în estul separatist al Ucrainei, în noaptea de sâmbătă spre duminică, o noapte tensionată, cu două zile înainte de intrarea în vigoare a unui armistiţiu şi începerii unor negocieri de pace între armată şi rebeli pro-ruşi. Trei civili au fost ucişi iar alţi zece răniţi, în noaptea de sâmbătă spre duminică, în bastionul rebel Doneţk, unde explozii şi tiruri sporadice se auzeau în continuare, ieri dimineaţă, potrivit autorităţilor municipale. Guvernatorul pro-Kiev al regiunii rebele Lugansk a anunţat, pe de altă parte, că doi civili au fost ucişi în satul Kriakivka, după ce un obuz a căzut în curtea unei case. Cel puţin şase civili au fost ucişi, potrivit guvernatorului, de la începutul săptămânii trecute, în regiunea Lugansk. Potrivit armatei, punctele fierbinţi de conflict rămân în continuare bastioanele pro-ruse Lugansk şi Doneţk, dar şi zona Debalţeve, la nord-est de Doneţk, unde rebelii şi-au sporit prezenţa.

Observatorii OSCE au anunţat că mai multe convoaie de 60 de camioane în total, fără semne de identificare, se îndreaptă către Doneţk, dinspre oraşul Şahtarsk, aflat de asemenea sub controlul rebelilor. Confruntările armate nu au scăzut în intensitate în estul Ucrainei, cu două zile înainte de intrarea în vigoare a unui armistiţiu-surpriză negociat între armata ucraineană şi rebeli proruşi. Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a anunţat, de asemenea, un acord de principiu în vederea unor noi negocieri de pace între cele două tabere, mâine, la Minsk, în Belarus. Un prim armistiţiu - încheiat tot la Minsk, pe 5 septembrie, între Kiev şi rebeli, în cadrul unor negocieri la care au participat Rusia şi OSCE - nu a fost respectat niciodată.

BUNĂVOINȚĂ Rusia a reluat livrările de cărbune spre Ucraina, care, confruntată cu o primă penurie, a fost nevoită deja să recurgă la întreruperi masive ale alimentării cu electricitate, a anunţat, sâmbătă, Ministerul ucrainean al Energiei. ”Vagoane care conţin aproximativ 50.000 de tone de cărbune sunt deja în drum spre centralele termice. Este vorba de cărbunele care a fost blocat la frontiera rusă”, a anunţat ministerul. Importurile de cărbune rusesc în Ucraina erau suspendate de două săptămâni, căile ferate ruse evocând probleme de transport, însă fără a preciza motivele. Anumiţi experţi ucraineni au văzut în acest fapt un nou mijloc de presiune al Rusiei asupra Ucrainei. Producţia de electricitate din Ucraina depinde aproape 40% de cărbune, de care această ţară este lipsită după pierderea bazinului de huilă din est şi a minelor sale, distruse de bombardamente sau aflate sub controlul rebelilor pro-ruşi. Pentru a compensa aceste pierderi, Kievul a anunţat vineri că negociază cu Rusia achiziţia de electricitate, cu risul de a creşte şi mai mult dependenţa sa energetică de marele stat vecin.

IEȘIREA DIN CSI Verhovna Rada, Parlamentul ucrainean., dezbate, astăzi, proiectul unei legi privind părăsirea de către Ucraina a Comunităţii Statelor Independente (CSI), a declarat, ieri, adjunctul liderului Blocului Petro Poroşenko, Vitali Kovalciuk, pentru agenţia ucraineană UNN. Parlamentul ucrainean a iniţiat, în noiembrie, un proiect de lege în acest sens. După anexarea Crimeei de către Rusia, în martie, Kievul a anunţat că ar putea să reanalizeze statutul ţării în CSI. Între timp, Ucraina a renunţat la preşedinţia prin rotaţie a CSI, anul acesta. CSI a fost formată în 1991 şi are, în prezent, nouă membri, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan, R. Moldova, Rusia, Tadjikistan şi Uzbekistan, dar şi două state participante, Turkmenistan şi Ucraina.

SURSĂ DE DIFICULTĂȚI Politica dusă de Moscova antrenează dificultăţi pentru R. Moldova, Georgia şi Ucraina, ţări aflate în vecinătatea UE, apreciază cancelarul german, Angela Merkel, într-un interviu pentru ediţia de ieri a cotidianului ”Die Welt”. ”Vedem, în plus, că Rusia încearcă să menţină sub dependenţă economică şi politică anumite ţări din vestul Balcanilor”, a adăugat cancelarul german. Merkel a fost întrebată ce părere are despre criticile pe care i le-au adresat trei foşti cancelari germani, şi anume conservatorul Helmut Kohl şi social-democraţii Helmut Schmidt şi Gerhard Schröder, susţinători ai unei linii mai flexibile faţă de Moscova. ”Sunt convinsă că răspunsul european comun la acţiunile Rusiei este bun. Faptul că Rusia a încălcat Memorandumul de la Budapesta din 1994 privind integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei nu trebuie să rămână fără urmări”, a răspuns ea. Preşedintele rus, Vladimir Putin, a susţinut, joi, un discurs virulent, în care a acuzat Occidentul că vrea să frâneze avântul Rusiei şi că ar căuta în continuare să o tragă în jos, atunci când devine prea puternică, independentă, pe fondul crizei din jurul Ucranei.

Ţările occidentale, care acuză Kremlinul că-i susţine militar pe separatiştii din estul Ucrainei, o acuzaţie respinsă de Moscova, au impus mai multe serii de sancţiuni Rusiei, care-i pun economia la grea încercare. Moscova a reacţionat faţă de aceste sancţiuni prin măsuri de restricţionare a anumitor produse europene şi americane.