Cinci copii abandonaţi au primit sfântul botez

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
La biserica Sfânta Maria din Cumpăna

Cinci copii abandonaţi au primit sfântul botez

Administrație 16 August 2011 / 00:00 1093 accesări

DUBLĂ SĂRBĂTOARE Numărul copiilor care sunt abandonaţi la naştere în spitale este în continuare mare. De multe ori, bebeluşii rămân necreştinaţi o lungă perioadă din cauză că cei care le-au dat viaţă nu se mai interesează de ei. La început, copiii rămân în grija asistentelor medicale, urmând să fie preluaţi de un asistent maternal până când oameni cu inimă mare îşi doresc să-i înfieze şi demarează procedurile de adopţie. Este şi cazul a cinci copilaşi, trei băieţi şi două fete, din judeţul Constanţa, care au fost abandonaţi la naştere şi care au fost botezaţi, ieri, la Biserica Sfânta Maria din Cumpăna. La soarta copiilor fără părinţi s-au gândit cinci oameni cu suflet mare. Ei au ales Ziua Sfintei Marii să boteze copiii şi au promis, în faţa lui Dumnezeu, că vor avea grijă de ei în calitate de părinţi spirituali. Toţi au fost botezaţi cu numele Maria sau Marian, după cum cere datina creştină într-o zi onomastică. „Sunt foarte bucuroasă că am botezat un copil abandonat. Am mai fost naşă pentru un copil, dar mai demult”, a declarat Simona Apostol, care este şi membru al Clubului Rotary şi, începând de ieri, o are în grijă pe Maria Parascheva, de doar câteva luni. Cei cinci copii au fost creştinaţi de Înalt Prea Sfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, în cadrul unei slujbe la care au participat mai mulţi preoţi.

OAMENI CU SUFLET MARE Alături de naşi, dar şi de aprox. 700 de locuitori din Cumpăna veniţi la sărbătorirea hramului bisericii, s-a aflat şi primarul comunei Cumpăna, Mariana Gâju. „Şi locuitorii comunei Cumpăna îşi exprimă intenţia de a deveni naşi, nu numai primarul. Avem oameni cu suflet mare, care au vrut să-i creştineze pe aceşti copii, ca să aibă noroc în viaţă”, a declarat primarul comunei, adăugând că sărbătoarea Sfintei Marii este şi un bun prilej pentru ca fiii satului să se întâlnească şi să schimbe o vorbă. „Nu e niciun secret că nu sunt posibilităţi financiare, dar oamenii trebuie să aibă un motiv să se adune la sfat. Noi susţinem astfel de întâlniri pentru că sunt benefice pentru comună”, a mai spus Gâju.



12