Democraţii se pregătesc să pună capăt maratonului primarelor, lansat în urmă cu cinci luni, iar senatorul de Illinois,Barack Obama, care ar putea deveni primul preşedinte de culoare al SUA, pare că va cîtiga învestitura atî de disputată. Finalul aşteptat al procesului depinde, însă, de rivala sa Hillary Clinton, care, nemulţumită de o decizie de compromis luată sîmbătă de Partidul Democrat, ameninţă că va prelungi confruntarea pînă la Convenţia Naţională de la sfîrşitul lunii august. În ceea ce priveşte ultimele consultări electorale, Hillary Clinton este favorită la primarele de duminică, din Porto Rico, teritoriu american din Caraibe unde sînt în joc 55 de delegaţi care vor fi atribuiţi proporţional. Dar senatoarea de de New York se află la o distanţă de nerecuperat în urma rivalului şi, dacă nu va obţine o susţinere masivă din partea superdelegaţilor care nu s-au hotărît încă - ceea ce experţii consideră puţin probabil - şansele sale de a-l înfrunta pe republicanul John McCain în 4 noiembrie par foarte slabe. Cei aproximativ 800 de superdelegaţi sînt aleşi şi responsabili din partid care participă la convenţia în cursul căreia va fi desemnat oficial candidatul democrat. Ei sînt liberi să voteze pe oricine vor. Potrivit site-ului independent RealClearPolitics, aproximativ 190 de superdelegaţi nu s-au hotărît încă pe cine vor susţine. În pofida acestui handicap, după 53 de primare şi caucusuri (adunări de alegători) disputate începînd din 3 ianuarie, Hillary Clinton refuză să se declare învinsă. Ultimele două primare, care vor avea loc, mîine, în Montana şi South Dakota, urmează să fie cîştigate de Obama, potrivit sondajelor.

Preşedintele Partidului Democrat, Howard Dean, liderul majorităţii democrate din Senat, Harry Reid şi preşedintele Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi, şi-au exprimat dorinţa ca numele candidatului democrat să fie cunoscut după primarele de marţi. Dar, dacă superdelegaţii nu se vor hotărî rapid, nimic nu o va împiedica pe Hillary Clinton să rămînă în cursă în continuare, chiar pînă la Convenţia care va avea loc la Denver, în 25- 28 august. În acest caz, de care de tem o parte dintre democraţi, învestitura ar fi decisă abia la Convenţie, cu numai două luni înainte de alegerile prezidenţiale din luna noiembrie. Hillary Clinton ar putea să ceară o nouă repartizare a voturilor delegaţilor obţinuţi în Michigan, unde a cîştigat alegerile primare sancţionate pentru nerespectarea regulilor partidului. Ea a calificat decizia luată de formaţiune sîmbătă, de a nu-i lua în calcul victoria decît parţial, ca favorizîndu-i rivalul.

Această lipsă de unitate a democraţilor contrastează cu situaţia republicanului John McCain, care a obţinut, încă din luna martie, numărul de voturi necesare pentru a obţine învestitura partidului său şi care şi-a lansat deja campania pentru alegerile prezidenţiale din luna noiembrie. Senatorul de Arizona, erou al războiului din Vietnam, în vîrstă de 71 de ani, se bazează, de mai multe săptămîni, pe o confruntare cu Obama în toamnă şi îşi rezervă atacurile pentru acesta. Tabăra lui McCain îşi bazează campania pe “lipsa de experienţă şi pe naivitatea senatorului de Illinois”, în special în ceea ce priveşte securitatea naţională. Obama, care profită de pe urma unei opoziţii constante faţă de războiul din Irak, foarte nepopular, încearcă să convingă alegătorii că va exista o continuitate între politicile lui Bush, a cărui susţinere se află la cel mai scăzut nivel şi cele ale lui McCain, dacă va fi ales. “Pînă în luna noiembrie, orice alegător va şti că McCain propune un al treilea mandat Bush”, a dat asigurări directorul de campanie al lui Obama, David Plouffe. În faţa lui John McCain, Barack Obama are un avantaj financiar clar. În 30 aprilie, Obama strînsese deja 265,4 milioane de dolari, faţă de 90,5 milioane McCain.