Riscul escaladării conflictului separatist din estul Ucrainei a crescut, avertizează Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE). ”Nivelul de violenţă în estul Ucrainei rămâne ridicat, iar riscul escaladării conflictului este în creştere”, a declarat Michael Bociurkiw, un purtător de cuvânt al OSCE. ”Confruntările militare nu au încetat, la peste două luni de la semnarea Acordului de la Minsk”, a adăugat oficialul OSCE. Administraţia pro-occidentală de la Kiev acuză Rusia că a trimis un nou convoi militar în estul Ucrainei, în contextul conflictului armat soldat cu peste 4.000 de morţi.

Cinci militari ucraineni au fost ucişi, în ultimele 24 de ore, în estul ţării, numărul total al membrilor armatei ucrainene morţi începând din aprilie ajungând la 1.052, a anunţat, ieri, un purtător de cuvânt militar. Cinci militari au fost ucişi, iar zece au fost răniţi, a adăugat Andrei Lisenko. Trei militari au murit în confruntările care au loc în apropierea satului Berezove, situat în apropiere de Doneţk. Nu există informaţii despre circumstanţele în care au murit ceilalţi militari. Situaţia din estul Ucrainei s-a degradat brusc după alegerile organizate pe 2 noiembrie în regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk.

Președintele ucrainean, Petro Poroșenko, a declarat că vrea să pună capăt ostilităților în estul Ucrainei, într-un mesaj postat pe Twitter, cu ocazia împlinirii, ieri, a 96 de ani de la încheierea Primului Război Mondial. ”Cu 96 de ani în urmă s-a încheiat Primul Război Mondial. Vreau să opresc războiul din estul țării, să nu dau nimănui ocazia să înceapă o a treia nebunie mondială”, declară președintele ucrainean.

SUA ȘI NATO, AMENINȚĂRILE RUSIEI Noua doctrină militară a Rusiei ar urma să desemneze explicit SUA şi NATO drept ameninţări sau adversari, în condiţiile în care criza din Ucraina a tensionat relaţiile Moscovei cu Occidentul, informează ”Financial Times”. Actuala doctrină menţionează doar extinderea NATO, desfăşurarea de trupe în statele învecinate, destabilizarea anumitor ţări şi instalarea unor sisteme de apărare antirachetă ca pericole militare externe. Însă noua doctrină, care ar urma să fie anunţată luna viitoare, va desemna explicit SUA şi NATO drept ameninţări sau adversari. Potrivit unor diplomaţi şi analişti ruşi, Moscova speră, în acelaşi timp, să consolideze Organizaţia de Cooperare de la Shanghai, înfiinţată de China, Rusia, Kazahstan, Kîrgîzstan şi Tadjikistan în 1996, pentru a deveni o alianţă de securitate mai importantă. Autorităţile ruse au anunţat în septembrie, cu două zile înainte de deschiderea summitului Alianţei din Ţara Galilor, că până la sfârşitul anului îşi vor adapta doctrina militară, care datează din 2010, pentru a lua în calcul apariţia unor noi ameninţări, printre care şi consolidarea prezenţei NATO la frontierele Rusiei.

Criza din Ucraina a alimentat temerile Moscovei privind încălcarea Actului NATO - Rusia, în care Alianţa Nord-Atlantică promitea să nu creeze baze permanente în apropierea frontierelor ruse. În plus, deşi NATO nu intenţionează să integreze Ucraina şi Georgia, statele membre consideră că este imposibil din punct de vedere politic să excludă explicit aderarea lor. Preşedintele rus, Vladimir Putin, nu îşi face iluzii că situaţia se va detensiona. Viitorul preşedinte american va fi aproape sigur mai ferm faţă de Rusia decât Barack Obama, care a sosit la Casa Albă cu speranţa unei resetări a relaţiilor cu Moscova, comentează ”Financial Times”. Aceste lucruri forţează Rusia să se îndrepte în altă direcţie, către China şi Iran, apreciază Cliff Kupchan, preşedintele companiei de consultanţă Eurasia Group. Moscova a început deja să arate Alianţei Nord-Atlantice ce înseamnă acest lucru. Aviaţia militară rusă a testat reacţia forţelor aeriene NATO tot mai frecvent în ultima perioadă, determinând trimiterea avioanelor de vânătoare pentru a intercepta aeronavele ruse.