Producătorii a cinci alimente tradiţionale - cîrnaţi de Pleşcoi, brînză de burduf din zona Branului, virşliul (cîrnat din oaie sau din porc în maţ de oaie, care se consumă fiert - n.r.) din Hunedoara, pita de Pecica şi salamul de Nădlag - vor începe, anul acesta, întocmirea documentaţiei pentru obţinerea protecţiei europene de denumire geografică, a declarat directorul executiv al Oficiului Naţional al Produselor Tradiţionale şi Ecologice Româneşti (ONPTER), Lucia Romanescu. Obţinerea protecţiei de denumire geografică oferă o serie de avantaje producătorilor printre care faptul că doar cei înregistraţi în lista de producători mai pot realiza produsul respectiv după obţinerea siglei de calitate. “O zonă geografică ce are un potenţial şi a generat tradiţii de prelucrare şi preparare a produselor alimentare şi agricole şi unde se realizează nişte produse, merită să primească acestă protecţie. Odată primită protecţia, doar producătorii menţionaţi în listă au voie să mai obţină produsul cu acel nume, şi doar ei se pot bucura de drepturile şi de avantajele acelui produs. Avînd un produs cu Indicaţie Geografică Protejată, începi să te bucuri de notorietate cu acel produs, capeţi renume şi un traseu comercial unic”, a declarat Lucia Romanescu, adăugînd că, pînă acum, România a trimis la Bruxelles doar un singur produs pentru obţinerea protecţiei geografice de calitate, magiunul de Topoloveni. La cele cinci produse de anul acesta, lucrurile se vor desfăşura mai lent, deoarece, spre deosebire de primul produs, în zonele geografice respective există mai mulţi producători, care trebuie să se grupeze în asociaţii. “Magiunul a fost caz de excepţie şi nu a fost nevoie să trecem prin etapele de convingere a producătorilor să se asocieze, iar acum este deja la Bruxelles, unde aşteaptă aprobarea protecţiei. În rest, pentru celelalte produse sînt mai mulţi producători care trebuie să se asocieze, să conceapă o tehnologie unică pentru toţi, lucruri care durează, deoarece există unele reţineri, fiecare susţinînd că are ceva unic, ce nu trebuie pus la comun”, a explicat Romanescu. Astfel, la cîrnaţii de Pleşcoi sînt doi producători din zona Buzăului, la brînza de burduf în coajă de brad din zona Bran-Sibiu-Argeş sînt implicate asocaţiile crescătorilor de ovine, la produsul virşli din zona Hunedoara-Alba sînt şapte producători, la pita de Pecica din judeţul Arad sînt trei producători, iar la salamul de Nădlag sînt doi producători. „Au multe reţineri în a se grupa, ceea ce ţine lucrurile pe loc. După ce se grupează în asociaţii, oficiul nostru are atribuţia de a oferi asistenţă tehnică în întocmirea documentaţiei. Aceasta este verificată de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR) şi se acordă protecţia la nivel naţional, apoi fiind trimisă la Bruxelles pentru a o primi pe cea europeană. Obţinerea protecţiei durează circa un an şi jumătate sau chiar doi, deoarece există un singur organism pentru toată Europa”, a mai menţionat directorul executiv al ONPTER. Romanescu a mai spus că, în afară de cele cinci produse, mai sînt multe altele pentru care producătorii îşi doresc să facă demersurile pentru obţinerea protecţiei europene de calitate, însă nu sînt încă convinşi să facă acest pas, din dorinţa de a nu împărtăşi reţetele sau tehnologiile de obţinere. Acesta a adăugat că, în prezent, ONPTER realizează campanii de informare în ţară privind avantajele produselor cu Indicaţie Geografică Protejată. “A mai apărut interes şi pe zona de lactate, de legume, precum roşiile de Curtici sau varza de Socodor, dar pe sectorul de legume-fructe încă studiem regimul seminţelor, care e mai special, fiind necesar să fie înregistrate. De asemenea, kurtos kalacs cu producători din Covasna şi Harghita, este un produs pentru care se doreşte protecţia de calitate şi pentru care, probabil, se va încheia o protecţie transfrontalieră cu Ungaria, care şi-a exprimat dorinţa de a face dosar comun cu România”, a precizat Romanescu. “Ca stat membru al UE, ar trebui să se alinieze şi România la acest nivel, pentru a putea dialoga de la egal la egal pe piaţa acestor produse”, a mai spus directorul executiv al ONPTER.