Primele alegeri din România pentru Parlamentul European au fost dublate de referendumul convocat de preşedintele Traian Băsescu privind introducerea votului uninominal. În ciuda faptului că şeful statului s-a transformat, încălcînd Constituţia, în pionul electoral nr. 1 al PD şi PLD, prezenţa la vot a fost extrem de redusă la cele două scrutine. Procentele situate sub 30%, atît la europarlamentare, cît şi la referendum, unde prezenţa chiar a fost mai redusă, reprezintă un eşec al şefului statului, în ciuda aprigei sale campanii. Dacă în Capitală s-au înregistrat cele mai mici procente de alegători, judeţul Constanţa s-a situat peste media înregistrată la nivel naţional, ca prezenţă la vot: 30,53% la euroalegeri şi 28,41% la referendum. Ca referendumul lui Băsescu să fi fost validat, la urne ar fi trebuit să se prezinte 50% +1 din numărul total de alegători.

În timp ce referendumul a fost invalidat, demonstrîndu-se astfel inutilitatea organizării lui în ziua euroalegerilor, românii au trimis în Parlamentul European, în ciuda denigrării continue promovate de Traian Băsescu la adresa partidelor care nu i se subordonează, 35 de parlamentari din cinci formaţiuni politice. Potrivit exit poll-urilor realizate la comanda unor televiziuni naţionale, România va fi reprezentată la PE de PD, PSD, PNL, PLD şi UDMR, care au depăşit pragul electoral de 5%. Procesul de votare de ieri nu a fost lipsit de incidente, în întreaga ţară înregistrîndu-se diferite nereguli. Nici Constanţa nu a fost ocolită de disfuncţionalităţi, ceea ce ridică semne de întrebare în legătură cu capacitatea Guvernului de a organiza un scrutin.

Continuare în paginile “Politică Internă” şi “Administraţie Locală”