Cine se poate lăuda că a confecționat primul topor din istorie? La această întrebare s-ar părea că doar australienii pot răspunde. Arheologii australieni consideră că au descoperit cel mai vechi topor confecționat de om în istorie, oferind o dovadă că omenirea a dezvoltat acest tip de unealtă cu 10.000 de ani mai devreme decât se crezuse până acum, relevă un studiu publicat în revista „Australian Archaeology”, citat de agenția de presă Xinhua. Fragmentul a fost descoperit în regiunea Kimberley din Australia de Vest și a fost datat cu o vechime între 45.000 și 49.000 de ani. Minusculul topor, asemănător unei miniaturi, este cu 10.000 de ani mai în vârstă decât cele mai vechi fragmente anterioare cunoscute, găsite în nordul Australiei, în anul 2010.

"În Japonia, aceste topoare apar (de asemenea) acum aproximativ 35.000 de ani. Dar în cele mai multe țări din lume sosesc odată cu agricultura (aproximativ) acum 10.000 de ani", a declarat Sue O'Connor, care a descoperit fragmentul, profesoară la Australian National University School of Culture, History and Language, în cadrul unei emisiuni la Australian Broadcasting Corporation (ABC). Aceasta înseamnă că aborigenii australieni, despre care istoricii cred au sosit pe continent acum 50.000 - 55.000 de ani, au avut abilități mai sofisticate de confecționare a uneltelor mai devreme decât se crezuse anterior. "Artefactele din piatră australiene au fost adesea caracterizate ca fiind simple", a spus O'Connor. "Dar în mod clar nu este cazul atunci când avem aceste topoare cu mâner mai devreme în Australia decât oriunde altundeva în lume", a declarat specialista. O'Connor a găsit fragmentele din anii 1990, dar a re-examinat descoperirea în anul 2014. Ea a cerut ajutorul profesorului Peter Hiscock de la Universitatea din Sydney pentru a verifica această descoperire.

Echipa care a făcut analizele cu radiocarbon în stratul de sedimente de cărbune unde a fost găsit fragmentul de topor a datat piesa arheologică la 43.941 - 48.875 de ani. De asemenea, Hiscock a declarat că artefactul nu ar fi putut fi șlefuit în mod natural, ceea ce înseamnă că un om trebuia să îi dea formă și să îl lustruiască pe o stâncă mai moale. Pentru a dovedi punctul său de vedere, Hiscock a luat bazalt din aceeași zonă în care a fost descoperit toporul și l-a frecat pe gresia din apropiere. "A fost nevoie de 800 de mișcări duble pentru a obține aceeași netezime (ca a fragmentului de topor)", a declarat el pentru ABC, adăugând: "Nu e genul de lucru care se întâmplă în mod accidental", mai notează agenția Xinhua.