LIPSĂ DE ÎNCREDERE În ultima vreme, Banca Națională a României (BNR), prin vocea guvernatorului, și nu numai, încearcă să transmită câteva mesaje: băncile trebuie să crească dinamica creditării, iar populația trebuie să aibă încredere în viitorul luminos și să se împrumute de la bănci; intervențiile în piața valutară nu sunt dăunătoare pentru economie (în traducere, „noi, BNR, știm ce facem, mai bine decât cei care iau decizii zilnic, în economia reală!“); dobânda-cheie, inima creditării, este pe un trend descendent, credibil și de durată; lichiditatea din piață nu este temporară. „De fapt, BNR cere de la oameni încredere în politica monetară intervenționistă și în bănci. Deși e un clișeu când vine vorba de sistemul financiar-bancar, trebuie să repet - încrederea se câștigă foarte greu și se pierde foarte ușor, mai ales în piața bancară. Dar de unde să vină încrederea? Că îi place sau nu să admită, BNR este arbitrul unui sistem cu un număr din ce în ce mai mare de procese pentru clauze abuzive și cu o rată a creditelor neperformante uriașă, care ne pune în topul statelor UE (nu, ăsta nu e un top în care să vrei să te regăsești printre premianți)“, notează analistul Florin Cîțu. Iar cel mai grav lucru, spune el, este că „tocmai banca centrală a fost sursa distrugerii creditării în România, prin intervenții în piața valutară și interbancară“: „Este aproape imposibil pentru România să aibă încredere că, doar la câțiva ani distanță, BNR nu va face la fel cu prima ocazie“.

REMEMBER, REMEMBER În 2008, intervențiile băncii centrale au făcut ca dobânzile din piața interbancară să urce de la 10 la 22%, în numai câteva luni, amintește Florin Cîțu: „Costul real al politicii monetare a fost transferat imediat în economie. A fost un caz unic, când mecanismul de transmitere a deciziilor BNR chiar a funcționat! Imediat, în nici trei luni, dobânzile la creditele noi au crescut de la 15 la 21%. Grav este că au rămas acolo pentru o perioadă lungă de timp, iar șocul negativ s-a suprapus peste startul crizei financiare“. Practic, eroarea BNR a adâncit efectele crizei, punctează analistul - „Sute de mii de IMM au rămas fără linii de finanțare, iar zeci de mii de persoane își caută astăzi dreptatea în instanță, pentru că nu au mai făcut față creșterii dobânzilor și comisioanelor abuzive“. În plus, sectoarele economice care funcționau în 2008 și care ar fi putut să aibă acces la credite cu dobândă de 15% nu s-au mai calificat pentru credite cu un cost de 20%, în plină recesiune. Și, cum era de așteptat, băncile au înăsprit condițiile de creditare. Ce s-a întâmplat, știm cu toții; o arată chiar statistica BNR - creditarea a ajuns pe minus, de la o creștere anuală cu 40%. Chiar și astăzi, la șase ani distanță, rămâne pe un trend negativ.