PREMIERĂ NEGATIVĂ Banca Centrală a Elveţiei a anunţat o pierdere de 9,9 miliarde de franci elveţieni în 2013, cauzată în principal de devalorizarea aurului, astfel că instituţia cu sediul la Zürich a anulat plata dividendelor, pentru prima dată în istoria sa de 107 ani. Rezervele de aur ale Băncii Naţionale Elveţiene s-au devalorizat anul trecut cu 17,7 miliarde de franci elveţieni. Datorită câştigurilor generate de rezervele de valută, pierderea contabilă pentru anul 2013 a fost limitată la 9,9 miliarde de franci elveţieni. Pe lângă anularea dividendelor, banca nu va putea face transferuri suplimentare către cele 26 de cantoane şi către Guvernul central, pentru prima dată din 1991, deoarece aceste plăţi sunt finanţate din profit.

Preţul aurului a scăzut anul trecut cu 30%, cel mai puternic declin din 1981 încoace, şi a atins în luna decembrie nivelul de 1,195 dolari pe uncie, minimul ultimilor trei ani. Aurul a provocat astfel pierderi pentru prima dată în ultimii 12 ani, afectând colecţionari de monede, bănci centrale sau investitori de renume, precum miliardarul american John Paulson. Băncile centrale înregistrează, probabil, cele mai mari pierderi. Deţinerile de aur ale băncilor centrale s-au depreciat în primele zece luni ale anului trecut cu 350 de miliarde de dolari, potrivit datelor Fondului Monetar Internaţional (FMI). Pe de altă parte, dacă investitorii, inclusiv băncile centrale, nu vor vinde aurul pe care îl deţin la preţurile actuale, pierderile vor rămâne pe hârtie.

REDUCEREA REZERVELOR Majoritatea băncilor centrale acumulează rezerve de aur pentru a genera încredere în moneda locală sau ca strat suplimentar de protecţie faţă de şocuri financiare, acordând mai puţină atenţie performanţelor metalului preţios pe burse. SUA deţin cele mai mari rezerve de aur din lume, de 8.133,5 tone la finele lunii noiembrie. Rezervele SUA nu sunt însă evaluate la preţul pieţei, ci prin lege: Trezoreria evaluează aurul pe care îl deţine la 42,22 dolari pe uncie, ultima modificare a acestui nivel datând din anul 1973. În urma volatilităţii de anul trecut, cei mai cunoscuţi investitori în aur, John Paulson şi George Soros, şi-au redus semnificativ deţinerile de active pe piaţa aurului. Multe state dezvoltate şi-au redus deţinerile de aur în ultimul deceniu, preluate predominant de băncile centrale din ţări cu economii emergente, care au apelat la metalul preţios în încercarea de a-şi diversifica rezervele, constituite predominant din dolari şi alte valute.

Rezervele de aur ale băncilor centrale la nivel global sunt evaluate la 1.350 de miliarde de dolari la finele lunii octombrie, în urcare cu 60% faţă de nivelul din anul 2008. Banca Centrală a Elveţiei deţinea peste 1.000 tone de aur la sfârşitul lunii septembrie.

PROFIT PE MINUS, BONUSURI PENTRU ANGAJAŢI Şi profitul Samsung Electronics a scăzut în ultimul trimestru al anului trecut, pentru prima dată în mai mult de doi ani, compania sud-coreeană pierzând teren în faţa Apple pe segmentul smartphone-urilor premium, în timp ce zona terminalelor mai ieftine a fost luată cu asalt de producătorii chinezi. Samsung a anunţat un profit operaţional de 8.300 de miliarde de woni, circa 7,8 miliarde de dolari, pentru ultimele trei luni ale anului trecut. Rezultatul reprezintă o scădere de 7% faţă de nivelul de 9.000 de miliarde de woni, circa 8,4 miliarde de dolari, din perioada corespunzătoare a anului 2012. Profitul companiei nu a mai scăzut din trimestrul al treilea al anului 2011. Veniturile Samsung au crescut în trimestrul al patrulea cu 5,3%, la 55,2 miliarde de dolari, cea mai slabă creştere de la trimestrul al treilea al anului 2011. Cheltuielile companiei au crescut în urma unui program mai generos de bonusuri de sfârşit de an şi de promoţii oferite angajaţilor în perioada sărbătorilor de iarnă. Angajaţii Samsung au primit bonusuri în valoare totală de 655 de milioane de dolari.

Vânzările vârfului de gamă Galaxy S4 au încetinit după lansarea iPhone 5s şi 5c de la Apple, în timp ce produsele Samsung din zona low-cost au pierdut teren în faţa mărcilor chineze, care au reuşit să vină cu preţuri mai reduse. Samsung, cel mai mare producător de smartphone-uri şi televizoare la nivel mondial, a anunţat, în ultimele luni, mai multe inovaţii, precum ecrane curbate sau flexibile şi un ceas inteligent, în încercarea de a revigora creşterea vânzărilor. Pe piaţa televizoarelor, Samsung se confruntă cu stagnarea cererii. Compania a anunţat că va lansa, în acest an, primul televizor cu ecran flexibil, a cărui curbură va putea fi ajustată de utilizator prin comenzi digitale. De asemenea, compania face treptat tranziţia către ecrane cu rezoluţie ultra HD şi a încheiat parteneriate cu operatori de televiziune cu plată, studiouri de film şi servicii de streaming online pentru a oferi clienţilor conţinut atractiv.