Un an din patru, Klaus Iohannis își pune Guvernul lui. Începând de ieri, se consumă al doilea succes politic de proporții al locatarului de la Cotroceni. De astă dată, el nu mai are pretenția de a fi instalat un guvern tehnocrat. Ci un guvern pur sânge. Politic. Oare se va repeta istoria? O istorie care se rostogolește din nou în beneficiul PSD?

În calitate reală de guvernator al Germaniei în București și oficială de președinte al României sub mandat, Klaus Iohannis a ținut să demonstreze sub toate formele nu numai că a ctitorit Guvernul Ludovic Orban, ci și că este jupânul acestuia. Și asta de la începutul începutului. Din chiar momentul zero. De la kilometrul zero al victoriei liberale. Din Piața Victoriei. Din momentul în care a îmbrăcat geaca roșie. După care, profitând de tragedia de la Colectiv și de slăbiciunea duplicitară a lui Victor Ponta, l-a scos din pălărie, o pălărie franco-germană, pe Dacian Cioloș și ne-a pricopsit cu el în calitate de premier instalat la Palatul Victoria. După care Klaus Iohannis s-a implicat extra-constituțional - dar ce mai contează? - în campania pentru europarlamentare. Inventând chiar un referendum pentru a-și motiva cât de cât legal implicarea în politică de partea unuia dintre partide. Nu s-a sfiit să-și recunoască propria contribuție. Mai departe, Ludovic Orban i-a mulțumit. Și avea toate motivele. I-a mulțumit pentru rolul activ pe care l-a jucat în a convinge partide și parlamentari la bucată să voteze moțiunea de cenzură. A ieșit la rampă și a afirmat în repetate rânduri nu numai că PSD trebuie învins și scos de la guvernare, ci și că acest partid trebuie să dispară din viața politică. Mai grav nici că se poate. Dar ce contează? Dacă ar fi preedintele unui stat constituțional, ar fi trebuit să fie demis de mult sau, în cel mai bun caz, suspendat. Și demis apoi prin referendum. Ca guvernator numit de Berlin, nu are de dat socoteală în țară. Ci doar afară.

Klaus Iohannis arată că este jupân. Profită din plin și exploatează la maximum căderea Guvernului Dăncilă și instalarea cu acte în regulă a Guvernului Orban, susținut de strânsura a nu mai puin de șapte formațiuni politice, cu agende nu numai diferite, ci și divergente. Ține la Cotroceni un lung discurs. Prin care-și marchează punctele câștigate. Apoi folosește fiecare moment al instalării noului Guvern, începând de la prima întrunire a acestuia la Palatul Victoria și continuând cu instalarea miniștrilor, pentru a-și face campanie electorală mascată. Dar și pentru a marca faptul că acest Guvern îi aparține. Este jupân!

Și, în calitate de jupân, își asumă și își savurează succesul. Un succes care speră să se transforme într-unul de durată. Pentru a ieși din ciclul pe care îl semnalam la încpeut, confom căruia un an din patru și doar atât Iohannis are un Guvern al lui. În caz contrar, în cazul în care și acest Guvern va eșua, la fel cum a eșuat Guvernul Cioloș, insuccesul îi va fi atribuit. Ca și atunci. Dar ce folos? Guvernatorul își va continua opera de confiscare și colonizare a României, desfășurată de la Palatul Cotroceni, sub protecția unei Constituții pe care de mult nu o mai respectă și sub pretextul că a fost ales pentru a doua oară de către popor, deși inițiații știu că statutul său real e cel de guvernator.