Nu de puţine ori, sindicaliştii din Educaţie au atras atenţia cu privire la nivelul de pregătire din ce în ce mai scăzut al tinerilor care se pregătesc să devină cadre didactice, lucru demonstrat şi de rezultatele slabe înregistrate la concursurile de titularizare din ultimii ani. Cu toate acestea, fostele guvernări portocalii au ignorat fenomenul, mulţumindu-se doar să arate cu degetul înspre profesori ori de câte ori venea vorba de calitatea slabă a actului educaţional. Problema a revenit în atenţia publicului recent, după declaraţiile făcute de actualul ministru al Educaţiei, Remus Pricopie, care a spus că, în următorii cinci-opt ani, multe din cadrele didactice care predau acum vor ieşi la pensie, iar dispariţia lor din şcolile din România va trebui suplinită de tinerii profesori. Potrivit demnitarului, ieşirea din sistem a cadrelor didactice cu experienţă reprezintă unul din punctele vulnerabile ale Educaţiei. Potrivit inspectorilor de specialitate pentru managementul resurselor umane din cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Constanţa, prof. Alina Codreanu şi prof. Lucian Faliboga, în prezent, la nivelul judeţului nostru sunt 138 de profesori pensionabili (care împlinesc vârsta legală pentru pensionare până la 1 septembrie 2013), din totalul de 7.188 de posturi disponibile pentru învăţământul preuniversitar constănţean.

PENSIONARII, MENŢINUŢI ÎN SISTEM CA TITULARI „Ca o noutate, începând cu acest an, profesorii care ies la pensie au dreptul de-a solicita menţinerea ca titular timp de trei ani de la pensionare. Măsura era prevăzută în statutul personalului didactic, care a fost abrogat de Legea Educaţiei. Acum, prevederea a fost, din nou, instituită, scopul ei fiind de a menţine în sistem profesorii cu un nivel înalt de pregătire, care pot asigura un act educaţional de calitate (pot cere menţinerea ca titulari numai cadrele didactice cu grad I sau doctorat, cu performanţe deosebite în activitatea didactică)”, a declarat prof. Alina Codreanu. Dacă, pentru moment, au fost găsite soluţii în ceea ce priveşte menţinerea în spatele catedrei a profesorilor bine pregătiţi, viitorul se anunţă a fi unul sumbru, în condiţiile în care, mai devreme sau mai târziu, dascălii care au atins vârsta pensionării vor părăsi, la un moment dat, sistemul. „Din păcate, rezultatele concursurilor de titularizare din ultimii ani nu sunt îmbucurătoare pentru şcoala românească. Avem de-a face cu tot mai mulţi candidaţi pentru care meseria de dascăl este ultima opţiune (nu au reuşit în alte domenii şi asta este tot ce le-a mai rămas). Spre norocul sistemului, mai sunt şi tineri care aleg profesia pentru că vor cu adevărat să predea şi sunt dedicaţi elevilor, dar sunt din ce în ce mai puţini”, a spus, la rândul său, prof. Faliboga.

LIPSA EXAMENELOR SCADE PERFORMANŢA Unul din motivele care au dus la apariţia şi perpetuarea lipsei de pregătire în rândul viitorilor dascăli îl constituie eliminarea examenelor de admitere şi transformarea clasei a IX-a în clasă obligatorie. În condiţiile în care, indiferent de notele obţinute, elevii din gimnaziu ştiu că vor intra la un liceu, nu mai există motivarea necesară pentru a învăţa. De asemenea, lipsa concursurilor de admitere în majoritatea facultăţilor face ca învăţatul să fie facultativ şi în liceu. În aceste condiţii, din multe facultăţi ies absolvenţi slab pregătiţi, care, la rândul lor, devin cadre didactice slab pregătite, care vor da „naştere” unor generaţii de elevi şi mai slab pregătiţi... iar ciclul poate continua la nesfârşit, dacă nu se iau măsuri în această privinţă. Cea mai la îndemână o reprezintă acordarea unor salarii decente în Educaţie, care să stimuleze tinerii bine pregătiţi să se îndrepte din nou către acest sector.