Osama bin Laden a fost găsit şi ucis, dar nu este clar dacă cineva va primi măcar o parte din recompensa de 25 de milioane de dolari oferită de SUA pentru informaţii ce ar duce la capturarea liderului terorist.

Programul de recompense, în care sunt implicate mai multe agenţii şi care este administrat de Biroul pentru Securitate Diplomatică al Departamentului de Stat, este un program confidenţial. De la înfiinţarea acestui program, peste 60 de persoane au fost recompensate în total cu peste 100 de milioane de dolari, pentru informaţiile furnizate, care au prevenit atacuri teroriste internaţionale sau au ajutat să fie aduşi în faţa justiţiei cei implicaţi în astfel de acte, arată site-ul programului Rewards for Justice. Marea parte a acestei sume a fost plătită după atacurile din 11 septembrie 2001. Legea prin care a fost înfiinţat acest program stipulează că nicio recompensă nu poate fi mai mare de 25 de milioane de dolari, decât dacă este autorizată personal de secretarul de Stat. După moartea lui bin Laden, 43 de persoane se află pe lista teroriştilor internaţionali căutaţi de autorităţile americane. Printre ei se numără şi Ayman al-Zawahiri, un doctor de origine egipteană, presupus adjunct al lui bin Laden. Recompensa pentru capturarea lui se ridică tot la 25 de milioane de dolari. Totuşi, se zvoneşte că ramura egipteană a reţelei al-Qaida, în frunte cu al-Zawahiri a fost cea care a ajutat la capturarea lui Osama. Cea mai mare recompensă plătită vreodată de americani se ridică la 30 de milioane de dolari şi a fost dată unui individ care a furnizat informaţii ce au dus la uciderea fiilor lui Saddam Hussein, Udai şi Qusai, în 2003. Osama a costat contribuabilii americani peste 2.000 de miliarde de dolari, potrivit ”Financial Times”, care estimează că atacurile din 11 septembrie 2001 nu ar fi putut fi comise fără bin Laden şi războaiele din Afganistan şi Irak nu s-ar fi întâmplat fără atacuri. Costul indirect ar putea fi mult mai mare. Congresul american a alocat 1.283 de miliarde de dolari din 2001, în afară de cheltuielile militare obişnuite, fără ajustarea în funcţie de inflaţie şi rata dobânzii, potrivit Congressional Research Service. În plus, 690 de miliarde au fost cheltuiţi pentru măsuri suplimentare de securitate naţională, între 2002 şi 2011. Întârzierile înregistrate în transportul pasagerilor, din cauza verificărilor suplimentare şi alte costuri indirecte s-au ridicat la 417 miliarde de dolari.

Secretarul american de Stat, aflat la Roma, în prima sa vizită în străinătate de la uciderea lui Osama, a avertizat că SUA ar putea desfăşura operaţiuni similare şi în alte cazuri. Hillary Clinton a dat asigurări că revoltele din Tunisia, Egipt, Libia, Siria şi alte ţări arabe nu au fost inspirate de Osama bin Laden. Ea a fost întrebată şi dacă SUA ar putea lansa o acţiune similară împotriva lui Gaddafi, dar a refuzat să răspundă. Totodată, Hillary Clinton a declarat că în fotografia făcută în Situation Room, în timp ce urmărea raidul în care a fost ucis Osama, ţinea mâna la gură pentru că tuşea, nu pentru că era şocată. Ea a subliniat, însă, că momentele urmăririi în direct a operaţiunii forţelor speciale americane au reprezentat ”cele mai intense 38 de minute din viaţă”. Tensiunea este evidentă într-o fotografie dată publicităţii de Casa Albă cu oficialii strânşi în Situation Room: Hillary Clinton îşi ţine mâna la gură, şocată de imaginile pe care le vedea, iar Obama este aplecat înainte. Şefa diplomaţiei americane a declarat că suferă de o alergie de primăvară şi că probabil tuşea când a fost făcută poza.

Nu este clar deocamdată ce se va întâmpla cu vila unde a fost ucis Osama dar aceasta a devenit, deja, punct de atracţie pentru pakistanezi. Oameni curioşi vin pentru a o vedea şi fac picnicuri în faţă. Vânzătorii oferă îngheţată iar copiii din zonă vând bucăţi de metal despre care spun că sunt resturi ale elicopterului american prăbuşit.