Cine se va ocupa de dosarul „Călăraşi”?

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Terenul băsescian, între comisie şi Parchet

Cine se va ocupa de dosarul „Călăraşi”?

Eveniment 25 Noiembrie 2013 / 00:00 570 accesări

TERTIPURI Subiectul mega-terenului agricol achiziţionat de familia Băsescu a indignat mulţi români şi a înfierbântat minţile multora. Dacă Uniunea Naţională a Notarilor Publici a încercat să spele onoarea Ioanei Băsescu, printr-un comunicat de presă în care susţinea că acel contract de achiziţionare a terenului agricol este în regulă, Guvernul s-a gândit să înfiinţeze o comisie care să analizeze modul în care şeful statului s-a folosit de funcţia publică într-o afacere familială. Nu legalitatea actelor este problema în acest caz, ci faptul că pentru încheierea lor s-au pus presiuni “de sus”. Mai nou, pedeliştii cer Parchetului General să deschidă o anchetă în dosarul “Călăraşi”. Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, spune că cererea PDL reprezintă „un tertip“ şi ar fi o „mare greşeală“. El spune că, în momentul în care Parchetul ar începe o astfel de acţiune, Parlamentul nu ar mai putea avea o comisie care să lucreze pe această temă. În opinia sa, o astfel de comisie poate face lumină în acest caz şi poate da credibilitate preşedintelui Băsescu în cazul în care acesta nu a acţionat ilegal, nu a dat niciun telefon şi nu a forţat nicio instituţie a statului român să-i ofere un credit preferenţial familiei sale.

ILEGALITĂŢI Deputatul Cezar Preda, vicepreşedinte al PDL, cel care a lansat apelul către procurorul general al României, consideră că Zgonea „nu înţelege, de fapt, că tertipul este comisia parlamentară“. Ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură, Dan Şova, este de părere că, în cazul creditului bancar acordat Ioanei Băsescu de la CEC, ilegalităţile sunt evidente, iar preşedintele băncii, Radu Gheţea, ar fi trebuit să demisioneze: “În mod evident, sunt nişte ilegalităţi acolo care trebuie analizate. Ele sunt la CEC, în primul rând. Pentru mine, întrebarea simplă este una singură: un cetăţean al României, X, având veniturile Ioanei Băsescu şi situaţia financiară a domniei sale, exact aceea care este, nici nu o ştiu exact, că nu m-a interesat, putea obţine acest credit de la CEC în condiţii identice? Da sau nu?”. Ministrul a arătat că pe el îl interesează comportamentul CEC, care, “fiind o bancă a românilor, nu poate să fie pentru unii mumă şi pentru alţii ciumă”.



12