RISC PENTRU SISTEM În vreme de criză, veniturile care scapă impozitării capătă o greutate mai mare. Se estimează că industria bancară gri, nereglementată, a crescut la 67.000 de miliarde de dolari, cu 6.000 de miliarde de dolari mai mult faţă de anul trecut, situaţie care impune consolidarea reglementării tranzacţiilor financiare, potrivit Consiliului pentru Stabilitate Financiară. Mărimea sistemului bancar gri, care include activităţile fondurilor money market, asiguratorilor monoline şi vehiculelor investiţionale off-balance sheet, poate crea risc sistemic şi poate amplifica reacţia pieţelor în condiţii de lichiditate redusă.

Organismele internaţionale de reglementare au limitat practicile de risc ale băncilor, în urma crizei financiare mondiale declanşate după falimentul Băncii Lehman Brothers, în 2008, însă există motive de îngrijorare că instituţiile financiare folosesc industria bancară gri pentru a evita noile reguli impuse. Industria bancară gri a crescut cu 41.000 de miliarde de dolari în perioada 2002-2011. În 2005, 44% din activitate se desfăşura în SUA, faţă de 35% în prezent, în timp ce ponderea Europei şi Marii Britanii a crescut.

CIRCULAŢIA BANILOR NEIMPOZITAŢI O anchetă la nivel mondial, realizată de cotidianul britanic ”The Guardian”, în colaborare cu programul BBC1 ”Panorama” şi Consorţiul Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie (CIJ), o reţea globală de reporteri din peste 60 de ţări, care colaborează la investigaţiile ce trec de graniţele naţionale, fondată în 1997, ca proiect al Center for Public Integrity, o organizaţie non-profit din Washington, a descoperit o industrie offshore în plină expansiune, care lasă calea deschisă atât pentru evaziune fiscală, cât şi pentru ascunderea de active. Atunci când va fi finalizată, anul viitor, ancheta va scoate la lumină un sistem financiar din umbră estimat că ascunde circulaţia în lume a trilioane de dolari. Guvernul britanic susţine că astfel de abuzuri au fost descoperite cu mult timp în urmă, dar ancheta comună dezvăluie oamenii care se află în spatele companiilor anonime.

Peste 21.500 de companii au fost identificate cu ajutorul unui grup de 28 de directori fictivi. Aceştia joacă un rol esenţial în păstrarea secretă a sute de mii de tranzacţii comerciale. Aceştia fac acest lucru vânzându-şi numele pentru utilizare în documentele oficiale ale unor companii, folosind adrese din locaţii obscure din întreaga lume. Acest lucru nu este ilegal, conform legislaţiei din Marea Britanie, iar uneori, directorii au un rol legitim. Dar dovezile autorilor anchetei sugerează că acest grup special de directori se preface că verifică firmele pe care îşi pun numele. Companiile sunt adesea înregistrate anonim offshore, în Insulele Virgine Britanice, dar şi în Irlanda, Noua Zeelandă, Belize şi chiar Marea Britanie. Peste 20 de agenţii britanice vând companii offshore, multe dintre acestea ajutând la furnizarea de directori fictivi. De exemplu, cuplul de britanici Sarah şi Edward Petre-Mears, care a migrat din Sark în Channel Islands, în insula din Caraibe Nevis, şi-a vândut serviciile unui număr de peste 2.000 de entităţi, numele celor doi figurând pe activităţi care merg de la achiziţionări ruseşti de proprietăţi de lux la pornografie şi cazinouri.

ADEVĂRAŢII PROPRIETARI Aceste dezvăluiri lansează o serie de articole ce vor apărea timp de o săptămână pe site-ul publicaţiei ”The Guardian”, proiectate să scoată din anonimat companii offshore, aspectul cel mai întunecat al sectorului financiar din Marea Britanie. Insulele Virgine Britanice sunt un loc de refugiu cu un succes deosebit, datorită secretului excepţional oferit. Acest teritoriu din Caraibe controlat de Marea Britanie a vândut peste un milion de entităţi offshore deţinute anonim, de la lansarea sa, în 1984, ca paradis fiscal. Cumpărătorii sunt adesea oameni care, dintr-o varietate de motive, unele perfect legitime, nu doresc să facă publicitate legat de modul în care dispun de averea lor. ICIJ şi-a propus însă să identifice, ţară cu ţară, miile de adevăraţi proprietari.