Se spune că un popor care se respectă trebuie să facă dovada măreţiei lui şi printr-o viaţă culturală înfloritoare. Şi nu de puţine ori acest grad de cultură se măsoară şi prin numărul cinematografelor pe care o ţară le are la dispoziţie. În anul în care Cristian Mungiu a cîştigat marele premiu al Festivalului de la Cannes, Palme d’Or, pentru filmul "4 luni, 3 săptămîni şi 2 zile", puţinii specialişti în cea de-a şaptea artă trag un semnal de alarmă asupra unui adevăr înfiorător: cinematografele autohtone sînt pe cale de dispariţie. Aduse în pragul falimentului prin închirieri controversate, transformate peste noapte în "tunuri" imobiliare pentru afaceriştii tranziţiei, sălile de cinema luptă acum pentru propria lor existenţă. O luptă pierdută, s-ar spune, din moment ce, prin promovarea unor aşa - zise strategii de rentablilitate puse la cale cu acordul Ministerului Culturii şi Cultelor (MCC), mai mult de jumătate din unităţile de film care au fost date pe mîna particularilor nu au reuşit niciodată să se ridice la standardele de profitabilitate mult visate. O analiză succintă a unităţilor de film arată starea deplorabilă în care au ajuns acestea.

Situaţia cinematografelor este critică şi în judeţul Constanţa, din cele opt săli şi nouă grădini cîte erau în urmă cu cîţiva ani, RomâniaFilm a ajuns să nu mai prezinte filme în niciuna. Iar pentru ca tabloul de coşmar să fie cu adevărat întregit, războiul deschis dintre RomâniaFilm şi ministrul Culturii şi Cultelor, Adrian Iorgulescu, continuă, la aproape şase luni de cînd sindicaliştii din cinematografie au depus plîngere penală împotriva celui care conduce destinele culturii româneşti. Fostul director şi actualul administrator al cinematografului "Republica", Dumitru Vlăescu, a precizat ieri, într-o conferinţă de presă, că sindicaliştii se arată încă o dată nemulţumiţi de promovarea mai multor legi de vînzare a sălilor şi grădinilor de spectacol cinematografic. "Aceste strategii au fost puse în aplicare, fără consultarea prealabilă a sindicatelor şi nu vom accepta să fim părtaşi la acest jaf sistematic din cinematografie. De cînd se află în fruntea acestui minister, Adrian Iorgulescu şi-a propus distrugerea uneia dintre cele mai prestigioase societăţi româneşti recunoscute peste hotare: RomâniaFilm. Putem analiza situaţia existentă în cadrul mai multor cinematografe constănţene şi o să vedem adevăratul dezastru existent. De exemplu, Dacia a fost închiriat pentru ca toţi constănţenii să vadă filme în condiţii mult mai bune. Aşa ceva nu s-a întîmplat niciodată", a declarat Vlăescu. Prin nepăsarea reprezentanţilor MCC şi promovarea intereselor care nu au nicio legătură cu actul cultural, spaţiile care adăposteau cîndva săli de renume în toată ţara au fost îndepărtate definitiv de destinaţia lor iniţială, cinematografia. Dumitru Vlăescu a dat exemplul mai multor cinematografe care au ajuns în doar cîţiva ani nişte ruine. "La Republica s-au făcut investiţii de 25.000 de dolari în apartură Dolby Surround de ultimă generaţie. Aceasta este acum depozitată într-o încăpere dezafectată. Sînt puţine şanse ca situaţia să revină la normal, însă am observat că singura reacţie a MCC a fost să ne lase să alunecăm pe tobogan pentru a putea să ne arate cu degetul", a mai afirmat Vlăescu. Întrebat care ar fi investiţiile care ar putea să aducă cinematograful Republica la standardele dinaintea privatizării, Dumitru Vlăescu a afirmat că acestea se ridică pe puţin la 250.000 - 300.000 de lei. Pe lîngă cazul celor şase angajaţi care au primit preaviz de concediere de la Bucureşti, Dumitru Vlăescu a mai precizat că Sindicatul Liber RomâniaFilm va organiza pichetări sistematice ale MCC, pînă la rezolvarea tuturor problemelor cu care se confruntă cinematografia românească.