Fără îndoială, artistul plastic Vasile Jurje, născut acum 80 de ani în Maramureș, școlit la București și format la marea școală a teatrului, ca scenograf, poposind și la Marea Neagră, ca slujitor al Thaliei, este tributar locului său natal, un spațiu magic, pulsând de energii și tradiții. În liniștea atelierului din pitoreasca sa comună natală Cicârlău, unde s-a retras de opt ani, departe de tumultul citadin, Vasile Jurje a găsit răgazul să cugete și să dea chip și culoare emoțiilor, transpunându-le pe pânze. O parte din această colecție de „fețe”, expuse în aprilie la galeria filialei Uniunii Artiștilor Plastici (UAP) din Baia Mare, al cărei membru este, au fost aduse la Constanța. Reunite sub genericul „Fețe în oglinzi ciobite”, lucrările pot fi admirate până pe 27 august la galeria UAP Constanța, situată pe Strada Ștefan cel Mare. În cele aprox. 20 de picturi expuse la Marea Neagră, în orașul în care a trăit mai bine de două decenii, Vasile Jurje portretizează gelozia, neliniștea, tristețea, furia, timiditatea, inocența, fericirea, furia, gândurile sinucigașe.
Cu fiecare emoție, „peisajul” chipului uman se reconfigurează, se descompune, se compune și se recompune, păstrându-și însă esența. Chipurile lui Jurje, apăsate de emoții, uneori monocrome, alteori pline de culoare, mozaicate, alcătuite din simboluri sau din chipuri întoarce, au ceva din farmecul măștilor populare maramureșene. Au ceva și din misterul basmelor. Amintesc, într-un fel și de capodoperele artei universale, tocmai prin universalitatea emoțiilor și stărilor, mereu aceleași indiferent de timp și de spațiul geografic. Privindu-le parcă îl vezi pe „Cronos care-și devorează copii”, așa cum și l-a imaginat spaniolul Francisco de Goya și, în același timp, ești „sfredelit” de „Țipătul” norvegianului Edvard Munch.
„CINE SE OGLINDEȘTE / ACELA ÎNTINEREȘTE / ȘI-N LUMEA DE MISTER PĂȘEȘTE”
Pentru cel care parcurge acest hățiș de emoții, Vasile Jurje are și un antidot: „Oglinda fermecată a expoziției”, un mozaic din cioburi de oglindă, formând un chip, și în care „Cine se oglindește / Acela întinerește / Și-n lumea de mister pășește”.
„Din câte cunosc eu, din câte cunosc colegii, Vasile Jurje a avut o apetență pentru portret, iar acest lucru înseamnă că are dragoste și curiozitate față de oameni, deoarece trăim prin oameni, nu trăim doar prin interiorul nostru, trăim și în interiorul celorlalți deoarece ne intersectăm unii cu alții. Vasile Jurje știe că în lumea teatrului și în lumea artei, în general, aceste lucruri se complică și mai mult, realitățile se intersectează, devin simboluri. Plecând de la portrete, Vasile face o cercetare a caracterelor, a situațiilor, a sentimentelor pe care le raportează la lumea aceasta”, a apreciat, în cadrul vernisajului de miercuri, criticul de artă Alice Dinculescu.
Când vine vorba despre opera lor, artiștii sunt parcimonioși. Le place să-i privească pe cei care îi văd lucrările, să le urmărească reacțiile, să le observe stările. Iar dacă opera lor stârnește emoții și stări, atunci artistul este mulțumit. Dacă vreți să-i vedeți lucrările, să interferați cu emoțiile lui Vasile Jurje, puteți veni până pe 27 august la galeria UAP Constanța.
Citește și:
La 80 de ani, artistul Vasile Jurje vine la Constanța cu „Fețe în oglinzi ciobite“