Alegătorii ciprioţi şi-au ales, ieri, noul preşedinte care va avea sarcina negocierii unui plan de salvare european crucial pentru insula multă vreme prosperă, dar care este ameninţată în prezent de spectrul falimentului.

Nikos Anastasiades, un pro-european de dreapta care a obţinut 45,4% dintre voturi în primul tur de scrutin de la 17 februarie, pornea din ipostaza de favorit clar în faţa lui Stavros Malas, care a obţinut 26,9% din voturi în primul tur, un independent care se bucură de sprijinul partidului comunist Akel, dominant în cadrul Guvernului nepopular al preşedintelui în exerciţiu Demetris Christofias. De altfel, potrivit unui sondaj realizat la ieşirea de la urne citat de televiziunea publică CYBC, Nicos Anastasiades ar fi fost ales cu un scor între 57,5% şi 61,5% din voturile exprimate în turul doi.

Avocat şi veteran al politicii cipriote, Nikos Anastasiades, de 66 de ani, apreciază că planul de salvare este indispensabil şi este pregătit să impună măsuri radicale pentru a obţine încrederea creditorilor internaţionali. Pe de altă parte, Stavros Malas, cercetător în domeniul energiei în vârstă de 45 de ani, se teme că austeritatea ar putea afunda şi mai mult economia ţării şi crede că Ciprul se poate redresa dacă va reuşi să regăsească şi calea creşterii. Cele mai recente previziuni ale Comisiei Europene lasă însă puţine speranţe: economia cipriotă, care s-a contractat cu 2,3% în 2012, ar urma să continue şi în 2013 cu scădere de 3,5%, iar reluarea creşterii nu este aşteptată mai devreme de 2016. În paralel, ţara negociază cu UE, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional un plan de salvare evaluat la 17 miliarde de euro, echivalentul produsului său intern brut anual. Cu privire la problema sensibilă a privatizărilor cerute de troica UE-BCE-FMI, dar respinsă de actualul Guvern, Nikos Anastasiades preciza vineri seară într-o dezbatere televizată cu adversarul său că este în favoarea unei denaţionalizări a companiilor de stat cărora le-a trecut timpul, dar nu şi a celor care produc beneficii. „Am discutat cu diverse ţări despre un împrumut pe termen scurt destinat finanţelor publice, astfel încât să putem avea un respiro pentru a negocia planul de salvare”, a adăugat acesta.