Oficialii de la Nicosia au anunţat autorităţile europene că intenţionează să ceară asistenţă financiară, devenind a cincea ţară care apelează la această soluţie. Guvernul de la Nicosia a explicat că vrea să îşi recapitalizeze băncile, expuse puternic la criza din Grecia. Ţara are nevoie de 1,8 miliarde de euro în următoarele câteva zile, pentru recapitalizarea celei de a doua bănci ca mărime din ţară, Cyprus Popular Bank. Suma va face obiectul unor negocieri în următoarele zile. Pe lângă această cerere, Cipru va continua negocierile pentru primirea unui posibil credit din partea unei ţări din afara UE, precum Rusia sau China. Cipru a împrumutat deja 2,5 miliarde de euro de la Rusia, ai cărei oameni de afaceri sunt clienţi importanţi ai sectorul financiar offshore din Cipru, care oferă impozite mici.

Băncile cipriote au pierdut sume importante de bani investite în obligaţiuni elene. De asemenea, au înregistrat pierderi la creditele acordate companiilor cipriote, care au fost afectate de recesiunea din Grecia, cel mai important partener comercial al lor. Agenţia de evaluare financiară Fitch a estimat că ţara, care o populaţie de un milion de locuitori, va avea nevoie de patru miliarde de euro pentru a-şi susţine băncile, echivalentul a aproape 25% din PIB-ul de anul trecut. Anterior, Fitch a retrogradat ratingul Ciprului, ceea ce îngreunează şi mai mult sarcina ţării de a obţine fonduri de pe pieţe.

Anunţul a intervenit într-o zi agitată pentru moneda unică europeană. Bursele au scăzut în Italia, Spania şi Grecia, pe fondul temerilor că summit-ul UE de săptămâna aceasta nu va permite ajungerea la niciun rezultat privind consolidarea euro. Totodată, agenţia de evaluare financiară Moody\'s a redus ratingul a 28 de bănci spaniole, la o săptămână după ce ţara a cerut bani pentru a le susţine. Moody\'s a anunţat într-un comunicat că reducerea ratingului Spaniei implică un profil de creditare mai slab pentru băncile spaniole. Printre băncile vizate se numără Banco Santander şi Bilbao Vizcaya Agentaria.

Pe de altă parte, coaliţia aflată la guvernare în Grecia a anunţat, ieri, că l-a numit pe economistul Yannis Stournaras la conducerea Ministerului de Finanţe de la Atena. Stournaras este profesor de economie la Universitatea din Atena şi director al think-tankului economic IOBE, în funcţia de ministru de Finanţe, se arată într-un comunicat al guvernului elen. Numirea intervine după ce Vassilis Rapanos, desemnat ministru de Finanţe în noul Guvern de coaliţie condus de conservatorul Antonis Samaras, a renunţat la portofoliu, după o spitalizare de câteva zile. Probleme de sănătate are, de altfel, şi noul premier Antonis Samaras, care se recuperează în urma unei operaţii la ochi, astfel că delegaţia Greciei la summit-ul de la Bruxelles va fi condusă de preşedintele Karolos Papoulias. Guvernul elen are probleme şi de incompatibilitate. Noul secretar de stat grec pentru Marina comercială, Georgios Vernicos, a demisionat ieri, din cauza incompatibilităţii, în contextul în care este acţionar la o societate offshore.