Circuitul medicamentelor contrafăcute era spre vestul Europei, unul dintre motive fiind acela că în România plata pentru medicamente scumpe se face la 120 - 180 de zile, iar cei din gruparea infracţională aveau nevoie de bani rapid, aşa cum rezultă din anchetă, a spus preşedintele Agenţiei Naţionale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale (ANMDM), dr. Marius Savu. ”Ceea ce s-a întâmplat în ultimele zile (ancheta în cazul medicamentelor false - n.r.) a fost ca urmare a unor sesizări venite din partea Agenţiei Naţionale a Medicamentului, de la sfârşitul anului trecut. Ce pot să vă spun este că circuitul lor era spre vestul Europei, şi nu către România, din două motive: unul privind farmaciile şi altul de ordin financiar. Farmaciştii din România, cu excepţiile care sper să nu existe, dar este greu să le controlezi, se uită foarte atent, mai ales dacă primesc medicamente scumpe, după cazul Pegasys. Au început să fie mult mai atenţi când introduc în farmacii medicamente scumpe”, a declarat dr. Savu. El a precizat că este şi o parte financiară la mijloc, pentru care medicamentele contrafăcute nu au rămas în România. ”În circuitele lor paralele, banii erau primiţi imediat. De aceea, din informaţiile pe care le avem, medicamente falsificate nu au fost eliberate către pacienţii din România, ci au fost tranzitate către Europa de Vest, prin firme mai mult sau mai puţin fantomă din România”, a adăugat dr. Savu. În dosarul medicamentelor contrafăcute, Tribunalul Bucureşti a decis, în 30 ianuarie, arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Robertino Stan, administrator al firmelor Cross Pharm, Benedict Pharma şi Farmacia Vitaplus, suspectat că a creat reţeaua infracţională care, potrivit anchetatorilor, făcea evaziune fiscală şi spăla bani prin contracte de împrumut încheiate cu persoane fizice. Trei membri ai grupării infracţionale au fost plasaţi în arest la domiciliu, iar alţi trei sunt cercetaţi sub control judiciar, în urma deciziei instanţei. Potrivit anchetatorilor, soţii Robertino şi Mariana Stan au prejudiciat bugetul de stat cu circa trei milioane euro, prin înregistrarea în evidenţele financiar-contabile de cheltuieli fictive reprezentând facturi de prestări servicii. Acest mecanism a fost creat de cei doi cu ajutorul contabilei Luminiţa Costin şi al lui Alexandru Robert Oprea, administrator al altei firme ce făcea parte din circuitul fictiv conceput. Cel de-al doilea mecanism infracţional de disimulare a adevăratei naturi a dispoziţiei, circulaţiei şi proprietăţii sumelor de bani a fost realizat în mod empiric, prin întocmirea de contracte de împrumut între SC Cross Pharm SRL şi mai multe persoane fizice, deşi societatea nu avea acest obiect de activitate, ci desfăşura operaţiuni de comerţ cu medicamente. În acest fel, susţin anchetatorii, o parte din suma cu care a fost prejudiciat bugetul de stat a fost supusă procesului de spălare a banilor, prin transferuri bancare, urmate de retragerea zilnică de la ATM-uri şi folosirea disponibilului în interes personal sau în activitatea societăţilor, fără a se cunoaşte cu exactitate circuitul sumelor de bani după retragerea din unităţile bancare, astfel fiind ascunse provenienţa, circuitul şi proprietarul real al banilor. Surse din Poliţie au declarat, pentru Mediafax, că suspecţii vizaţi în acest dosar aduceau din Turcia, Cipru şi Grecia flacoane de Sutent, Velcade, Pegasys şi Hereceptin - toate medicamente contra cancerului -, care nu conţineau substanţa activă decât în cantităţi foarte mici. Apoi medicamentele erau vândute în ţări din UE mai ieftin cu o treime faţă de preţul pieţei, pentru ca marfa să fie astfel mai atractivă pentru clienţii străini. În România, preţul de piaţă al unui asemenea medicament este de până la 5.000 de euro, însă, în străinătate, aceste medicamente sunt mult mai scumpe. Astfel, medicamentele contrafăcute ar fi ajuns din România în ţări precum Germania, Danemarca sau Marea Britanie. Potrivit surselor citate, mai mulţi bolnavi de cancer au reclamat la Poliţie că au achiziţionat citostatice contrafăcute de la un lanţ de farmacii, despre care ştiau că au produse mai ieftine. Conform unor surse apropiate anchetei, medicamentele care au ajuns la bolnavii de cancer nu erau periculoase pentru organism, dar nici nu conţineau substanţa activă care ar fi trebuit să-i ajute.