“Principala teamă cu care se confruntă românii cînd vine vorba despre sistemul de pensii private este să nu se repete istoria FNI sau Caritas. Vă asigurăm că acest sistem este unul sigur”, a declarat, ieri, Sergiu Costache, director general al revistei Primm-asigurări şi pensii, în cadrul “Forumului regional de pensii private”, organizat de compania Mediaxprimm în colaborare cu Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, la hotelul Rex din staţiunea Mamaia. El a adăugat că apariţia acestui sistem s-a datorat dezechilibrului înregistrat în raportul pensionari-salariaţi. “În prezent, mai puţin de cinci milioane de salariaţi susţin 5,6 milioane de pensionari. La acest aspect se adaugă tendinţele demografice nefavorabile care evidenţiază o îmbătrînire a populaţiei”, a explicat Costache. Sistemul de pensii este format din trei piloni, însă pentru a avea un maximum de eficienţă, spune Costache, este de preferat să funcţioneze toate cele trei componente: “Primul pilon asigură un venit de subzistenţă şi aduce o pensie de aprox. 30% din salariu, în timp ce pilonul doi mai adaugă 10%, iar pilonul trei contribuie cu încă 30-35% din valoarea pensiei”.

La rîndul său, reprezentantul Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), Ştefan Prigoreanu, a explicat că sistemul pensiilor private nu prezintă niciun fel de risc. “Administratorii de fonduri de pensii îşi derulează activitatea după o legislaţie foarte bine pusă la punct, iar banii sînt depozitaţi în bănci, instituţii care funcţionează sub supravegherea BNR. Mai mult, băncile răspund alături de administratorii de fonduri în cazul în care vor exista încălcări ale prevederilor legale. În momentul în care un administrator ordonă băncii cu care lucrează să facă o investiţie cu banii dvs., banca depozitară verifică dacă acea dispoziţie coincide cu legea şi cu prospectul schemei de pensii al respectivului administrator, în caz contrar fiind blocată tranzacţia. Dacă totuşi se efectuează, banca răspunde pentru pierderile suferite de către oameni”, a punctat Prigoreanu. Mai mult, fiecare administrator de pensii, împreună cu băncile depozitare, calculează, zilnic, valoarea activului net şi al unităţii de fond, valori care sînt raportate CSSPP, iar aceasta din urmă efectuează controale.

Funcţionarea sistemului depinde de angajatori

Potrivit preşedintelui Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale (CNPAS), Mariana Câmpeanu, după primele două raportări ale administratorilor, 40% din posibilii participanţi la pilonul II au aderat deja la un fond de pensii private: “Avem toate speranţele ca pînă la sfîrşitul perioadei de aderare, majoritatea să-şi aleagă un fond”. Ea a adăugat că nu au fost înregistrate prea multe înregistrări duble, dar şi-a exprimat speranţa că acest fenomen va fi stopat prin intermediul CSSPP. De menţionat este faptul că 40% dintre cei care au aderat deja la un fond de pensii sînt cu persoane cu vîrste peste 35 de ani, ceea ce denotă, în opinia lui Câmpeanu, că CSSPP a introdus în lege suficiente garanţii pe care oamenii le-au perceput, dar şi că fondurile şi-au instruit foarte bine agenţii de marketing, astfel încît să poată oferi informaţiile necesare.

Preşedintele CNPAS a atras atenţia angajatorilor cu privire la modul de întocmire a declaraţiilor pe care le depun la Fisc, motivînd că erorile contabile pot atrage neplăceri salariaţilor. “Angajatorii completează şi depun declaraţiile la fel ca pînă acum, însă completarea corectă are o importanţă mult mai mare acum. Dacă anterior, erorile din declaraţiile depuse erau corectate luna următoare, prin depunerea unor declaraţii rectificative, de acum înainte, aceste situaţii vor crea mari probleme”, a subliniat Câmpeanu. Potrivit preşedintelui CNPAS, dacă declaraţia nu este depusă la termen, persoana care a aderat la un fond va fi “văduvită” de două ori. În primul rînd, nu va fi virată contribuţia către fondul de pensii private şi astfel banii nu vor putea fi investiţi, iar în al doilea rînd, se diminuează şi contribuţia din sistemul public. “Dacă în primele luni, salariatul nu va realiza acest lucru, în clipa în care fondurile vor raporta randamentele şi valoarea activului fiecărui participant, vor constata că în contul lor fie nu există nimic sau că suma este mult prea mică şi vor reacţiona ca atare”, a mai arătat Câmpeanu. În ceea ce priveşte erorile înregistrate în declaraţiile depuse de angajatori, preşedintele CNPAS spune că există unii contabili care “se joacă”, uneori, cu salariile angajaţilor, iar CNPAS calculează şi virează banii la fondul de pensii ales de salariat în funcţie de aceste declaraţii. “Nu ne mai putem permite să greşim, întrucît vor fi greşeli în lanţ, iar oamenii vor avea de suferit. Sistemul nu poate funcţiona bine dacă nu există o colaborare între toţi factorii implicaţi: fondurile de pensii private, CSSPP, CNPAS şi angajatori”, a conchis preşedintele CNPAS. “Forumul regional de pensii private” de la Constanţa se află la cea de-a V-a ediţie din acest an, după ce a ajuns la Sibiu, Cluj, Timişoara şi Iaşi.