DEŞERTIFICARE Despre fenomenul de deşertificare în Dobrogea s-a vorbit foarte mult începând cu anul 2004, însă abia în anul 2009 au fost luate primele măsuri pentru stoparea sa. În perioada 2004-2009, Consiliul Judeţean Constanţa (CJC) a făcut numeroase adrese către Ministerul Agriculturii, prin care autoritatea judeţeană solicita sprijinul ministerului în vederea salvării terenurilor agricole din judeţul Constanţa. Undeva prin anul 2007, secretarul de Stat din cadrul Ministerului Agriculturii, Gheorghe Albu, a încercat să vină în sprijinul CJC, însă fără succes. În tot acest timp, situaţia în Dobrogea se agrava, an de an agricultorii din Constanţa solicitând despăgubiri pentru culturile calamitate. În aceeaşi perioadă, specialiştii în agricultură din cadrul PSD au realizat mai multe analize şi au venit cu o serie de soluţii: reabilitarea sistemului de irigaţii, refacerea vechilor perdele forestiere de protecţie a terenurilor agricole, mărirea subvenţiei etc. În urma analizării situaţiei am aflat că, în judeţul Constanţa, doar 3,5% din suprafaţa agricolă este împădurită, foarte puţin în comparaţie cu 18% cât este media naţională sau 27% cât este media europeană. Din toate soluţiile propuse, cea mai la îndemână pentru CJC a fost cea a refacerii perdelelor forestiere. În acest sens, la sfârşitul anului 2009 a fost aprobată hotărârea CJC nr. 310, privind „Programul de îmbunătăţire a calităţii mediului prin împădurirea terenurilor degradate”, program prin care CJC a decis să refacă perdelele forestiere de protecţie a culturilor, care au existat în judeţul Constanţa până în anii ’50. „Am fost singurii cărora le-a păsat de problemele ridicate de către agricultori”, declara, în 2009, vicepreşedintele CJC Cristian Darie.

SOLUŢII La începutul programului, CJC a achiziţionat materialul dendrologic de la diferite pepiniere din ţară. Ulterior, conducerea CJC a considerat că ar reduce semnificativ cheltuielile dacă la nivelul judeţului ar avea propriile pepiniere de salcâmi, pe care ulterior să-i planteze în tot judeţul. În aceste condiţii, în martie 2010 era adoptată de consilierii judeţeni hotărârea nr. 85 privind înfiinţarea unor pepiniere în judeţul Constanţa. La Medgidia, pe o suprafaţă de aproximativ 50 de hectare, s-a înfiinţat o astfel de pepinieră, care în primul an a furnizat peste patru milioane de puieţi de salcâm ce au fost distribuiţi în tot judeţul. „Înfiinţarea pepinierei de la Medgidia a fost un prim pas în vederea stopării fenomenului de deşertificare. În fiecare lună, de la pepiniera Medgidia ridicam zeci de mii de puieţi de salcâm pe care îi distribuiam fermierilor interesaţi de crearea perdelelor forestiere”, a declarat primarul comunei Ciocârlia, Traian Dragomir. Eforturilor autorităţilor locale de a salva agricultura constănţeană li s-au alăturat şi marii fermieri din judeţ. Unul dintre aceştia este chiar fostul secretar de Stat şi ministru al Agriculturii, Gheorghe Albu. „Decizia CJC de înfiinţare a pepinierei de la Medgidia a fost, probabil, una din cele mai bune de după Revoluţie. Nu am fost mulţumit de faptul că de la nivel guvernamental nu s-a acordat sprijinul pentru susţinerea unui astfel de program, dar, în acelaşi timp, mă bucur că, la nivelul CJC, problema deşertificării a fost tratată cu foarte mare seriozitate. Sunt unul dintre agricultorii constănţeni care au achiesat la programul CJC, dovadă că am mai multe hectare de teren împădurite cu puieţi din pepiniera Medgidia”, a spus Albu. Eforturile CJC de a salva agricultura constănţeană nu s-au oprit aici. De exemplu, în apropierea pepinierei de salcâm de la Medgidia, CJC doreşte înfiinţarea unui centru de cercetare ecologică şi terestră. În viitorul centru vor fi analizate speciile de arbori care se pot adapta climei, pentru a stopa fenomenul de deşertificare. Acesta este unul dintre proiectele care fac obiectul anchetelor DNA în cadrul cărora ofiţerii judiciari l-au ridicat din parcarea din faţa CJC pe preşedintele instituţiei, Nicuşor Constantinescu.