Curtea de Justiție a UE (CJUE) s-a pronunțat miercuri în deja celebra cauză „Andriciuc și alții contra Băncii Românești“ (C-186/16). CJUE reține că, deși face parte din obiectul principal al contractului, o clauză de risc valutar, ca cea din litigiul principal, poate fi analizată de instanțele naționale sub aspectul caracterului abuziv, mai ales dacă a fost exprimată în mod clar și inteligibil. Curtea insistă în legătură cu informarea clienților, obligând instanța națională să verifice dacă clienții au fost informați cu privire la toate elementele care pot avea efect asupra întinderii obligației sale și care îi permit să evalueze costul total al împrumutului accesat. „Aici trebuie amintite mai multe lucruri. Unu - publicitatea deceptivă a unor bănci, care spuneau că împrumuturile în franci elvețieni sunt nu numai cele mai ieftine, stabile și flexibile, dar și singurele pe care și le puteau permite cei cu venituri scăzute. Doi - ce să mai vorbim despre penibilitățile de reclame cu casa viselor și basmul pe care îl puteai trăi sau de andosarea produselor de gen de către autoritatea de control și supraveghere a sistemului bancar... De notat că informarea consumatorului (cu ghilimelele de rigoare) se făcea, de regulă, DUPĂ semnarea contractului, la predarea graficului de rambursare sau cel mult în ziua semnării. Trei - contractele de adeziune nu sunt negociate, ci impuse de bancă“, notează avocatul Gheorghe Piperea. CJUE mai subliniază cât se poate de clar că băncile trebuie să furnizeze informații suficiente care să permită luarea de decizii prudente și în cunoștință de cauză - posibilitatea aprecierii sau deprecierii valutei în care este acordat creditul și impactul majorării dobânzii asupra împrumutului. „Aici trebuie spus că apărarea standard a băncilor s-a rezumat la a spune că posibila apreciere sau depreciere a valutei era și este ceva de la sine înțeles și că nu bancherii aveau obligația să avertizeze consumatorii. Ne-educații trebuiau să citească tratate de drept financiar, piață de capital și statistică matematică“, conchide Piperea. Potrivit CJUE, dacă banca nu și-a îndeplinit obligația de informare, instanța națională poate examina caracterul abuziv al clauzei în litigiu, pentru că vorbim despre „un dezechilibru semnificativ între părțile contractului“.