La nord-vest de comuna Adamclisi, în mijlocul colinelor de la originea văii Urluia, pe un platou, se află Cetatea Tropaeum Traiani, ale cărei ruine au fost cercetate şi identificate de cunoscutul arheolog român Grigore Tocilescu, între anii 1891-1909, apoi de Vasile Pârvan, în anul 1911. Cercetările arheologice au fost reluate, în anul 1968, de o echipă de specialişti, condusă de prof. univ. dr. Alexandru Barnea, din cadrul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti. De-a lungul timpului, echipei conduse de prof. univ. dr. Alexandru Barnea i s-au adăugat colective de cercetători de la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa, studenţi ai Universităţii Bucureşti, dar şi arheologi de peste hotare. În cadrul campaniei sistematice de cercetări din acest an a realizat săpături, în perioada iulie – august, un colectiv format din specialişti de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, studenţi de la Universitatea Bucureşti, dar şi arheologi din Italia şi Statele Unite ale Americii. Cercetările s-au desfăşurat atît în oraşul antic Tropaeum Traiani, cît şi în afara zidurilor cetăţii (extramuros), fiind realizate, totodată, cercetări şi la movilele funerare romane, dar şi la sursele de apă şi aşezările din teritoriu.

Potrivit prof. univ. dr. Alexandru Barnea, responsabilul ştiinţific al şantierului, săpăturile arheologice din cadrul oraşului antic, care are o istorie de peste cinci secole, au scos la suprafaţă, sub una dintre cele patru bazilici paleocreştine, ruinele a cel puţin două clădiri succesive, din epoca romană timpurie. „Una dintre aceste clădiri avea o instalaţie de încălzire cu hipoacust, adică terme cu încălzire pe sub paviment. De asemenea, s-au găsit şi cărămizi speciale, folosite la încălzirea pereţilor”, a declarat prof. univ. dr. Alexandru Barnea.

În ceea ce priveşte cercetările extramuros, acestea au avut ca rezultate descoperirea unor urme ale unor aşezări de mici dimensiuni din teritoriul rural al oraşului, dar şi urmele unor captări de apă pentru oraş. Mai mult, a fost identificat şi investigat un mormînt roman, care, după primele cercetări, pare a fi al unui copil. „Cercetările la acest mormînt, care pare a fi creştin, vor fi continuate anul viitor, alături de echipa de arheologi italieni”, a concluzionat prof. univ. dr. Alexandru Barnea.

Considerată drept cea mai mare aşezare civilă romană de pe teritoriul Dobrogei şi construită în acelaşi timp cu Monumentul comemorativ (106 - 109) cetatea Tropaeum Traiani era locuită de familiile veteranilor care au participat la războaiele dacice ale lui Traian şi au fost colonizaţi aici. Oraşul ajunsese, pe vremea împăratului Septimiu Sever, în perioada 193-211, la rangul de municipium, dar a fost distrus de goţi şi a fost nevoie de o reconstrucţie din temelii, prin grija împăratului Constantin cel Mare. Cu această ocazie, oraşul a fost înzestrat cu noi ziduri de apărare masive, dar neputînd rezista atacurilor distrugătoare ale avarilor (anul 587), el a fost definitiv părăsit şi a dispărut, după o existenţă de peste cinci secole.