Ieri au fost înaintate Ministerului Sănătăţii (MS) toate propunerile legate de clasificarea spitalelor, cererile şi fişele de autoevaluare, a anunţat directorul executiv al Direcţiei de Sănătate Publică Judeţeană (DSPJ) Constanţa, dr. Constantin Dina. Oficialul spune că în ciuda tuturor situaţiilor înaintate, totul depinde de MS, şi că „propunerile DSPJ sunt doar propuneri şi nimic mai mult”. Aşa cum deja am anunţat, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Constanţa a fost propus pentru cel mai mare rang, respectiv I, cu plan de conformare. Cea mai mare unitate sanitară din judeţ a avut norocul să beneficieze de prevederea Ordinului 323 din 18 aprilie 2011, mai exact unitatea sanitară nu mai are nevoie de specialitatea boli infecţioase, întrucât la 2.500 m distanţă de SCJU se află Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Constanţa, legea arătând că distanţa trebuie să fie de 5 km. Pentru ca SCJU să îndeplinească rangul I trebuie să rezolve şi criteriul potrivit căruia proporţia bolnavilor internaţi cu domiciliul în alte judeţe, conform MS, să fie de 20%, nu de 10% cât este în prezent. „Există un plan ambiţios de conformare, mai ales că există şi proiectul de comasare cu Spitalul de Ftiziologie Agigea”, spune directorul DSPJ. Spitalul Clinic de Boli Infecţioase (SCBI) Constanţa are şi el şanse mari să primească o finanţare foarte bună, dacă este clasificat cu clasa I M, fiind şi centru regional HIV-SIDA, potrivit directorului dr. Dina. Şi acesta, însă, trebuie să rezolve problema proporţiei bolnavilor cu domiciliul în altă localitate.

LEGEA TREBUIE MODIFICATĂ. Spitalul de Pneumoftiziologie din Constanţa este propus pentru rangul 2M, de asemenea cu plan de conformare. „Unitatea sanitară nu îndeplineşte trei criterii. Este vorba despre proporţia bolnavilor cu domiciliul în altă localitate, proporţia bolnavilor transferaţi într-un spital cu acelaşi profil, în mai puţin de 72 de ore de la internare (Spitalul de Pneumoftiziologie are 0,1, în vreme ce legea prevede 0,06 - n.r.) şi proporţia bolnavilor externaţi care se internează în alte spitale cu o patologie similară în 48 de ore (Spitalul de Pneumoftiziologie are 2,8, iar legea prevede 0,5 - n.r.)”, explică reprezentantul MS în teritoriu. La rândul său, managerul Spitalului de Pneumoftiziologie, dr. Erdin Borgazi, crede că legea trebuie modificată pentru spitalele cu acest profil, patologia în acest caz fiind una aparte. „Este normal să avem aceşti indicatori. De exemplu, nu putem trimite bolnavii diagnosticaţi cu bacilul Koch, pozitiv, cu trenul sau cu autobuzul la sanatoriile specifice, care sunt la Moroieni sau Drajna. Normal, chemăm ambulanţa”, spune dr. Borgazi. Cât priveşte internarea bolnavilor din alte localităţi, managerul spune că judeţul nostru are pacienţi suficienţi, dar va căuta să atragă pacienţi şi din alte judeţe, mai ales că Spitalul de Pneumoftiziologie se poate deja lăuda cu cel mai performant laborator de analize din sud-estul României. „Într-adevăr, pe această temă vom avea o discuţie separată cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii”, spune dr. Dina.

CLASIFICĂRI „CODAŞE”. Chiar dacă asistenţa medicală acordată în spitalele din Medgidia şi Mangalia este una de calitate, cele două unităţi sanitare nu pot primi mai mult de clasificarea IV. În cazul Spitalului Medgidia, managerul dr. Stere Buşu vrea cu orice preţ să obţină rangul III. „Îi lipsesc mai multe specialităţi, boli infecţioase, cardiologie, nefrologie, urologie, oncologie, psihiatrie, plus trei linii de gardă pentru specialităţile neurologie, psihiatrie şi ortopedie”, spune dr. Dina. Clasificări mici ar putea să primească şi spitalele din Cernavodă şi Hârşova, respectiv IV, deşi activitatea medicală din cele două unităţi nu poate fi comparată cu cea depusă în spitalele din Medgidia sau Mangalia. Spitalul de Ortopedie, Traumatologie şi Recuperare Medicală Eforie Sud este propusă pentru clasificarea de rang V, deşi conducerea vrea 2M. „E aproape imposibil ce vrea ea”, susţine directorul executiv al DSPJ. De asemenea, Spitalul de Ftiziologie Agigea, care încă există sub această formă, este propus pentru rangul V. Sanatoriul Balnear din Techirghiol este propus pentru rangul 1M, cu plan de conformare, el având nevoie de linie de gardă, iar Sanatoriul Balnear Mangalia este propus pentru rangul 2M, el având nevoie de o activitate didactică, de cercetare şi de o linie de gardă. Spitalul de Recuperare Medicală din Eforie Nord este propus pentru rangul 1M, cu plan de conformare. Maternitatea privată „Isis” din Constanţa este propusă pentru rangul 2M, cu plan de conformare, iar restul unităţilor private din Constanţa sunt propuse pentru rangul V. „Euromaterna” ar putea primi rangul 2M, potrivit ultimului plan adus de conducere. Până la 1 iunie toate spitalele din Constanţa vor afla clasificarea finală, urmând să fie încheiate şi contractele.

PROPUNERI PENTRU VALIDARE. Peste 70% dintre direcţiile de sănătate publică au transmis Ministerului Sănătăţii rapoartele cu propunerile de clasificare în funcţie de competenţă a unităţilor sanitare. Pe baza documentelor transmise, MS va aproba categoria în care spitalul va fi clasificat. Astfel, 30 direcţii de sănătate publică au finalizat propunerile pentru clasificarea unităţilor sanitare şi le-au transmis pentru validare şi aprobare MS. Pe baza documentelor transmise, MS va aproba categoria în care spitalul va fi clasificat.

CE ÎNSEAMNĂ... Spitalele de categoria V: nivel de competenţă limitat - spitale care asigură, după caz, următoarele servicii medicale: servicii medicale pentru îngrijirea bolnavilor cronici, servicii medicale într-o singură specialitate sau servicii paleative; spitalele de categoria IV: nivel de competenţă bazal - spitale care deservesc populaţia pe o rază administrativ-teritorială limitată, pentru afecţiuni cu grad mic de complexitate; spitalele de categoria III: nivel de competenţă mediu - spitale care deservesc populaţia judeţului din aria administrativ-teritorială unde îşi are sediul şi, doar prin excepţie, din judeţele limitrofe, pentru afecţiuni cu grad mediu de complexitate; spitalele de categoria II (cu subcategoria II M pentru unităţile monoprofil): nivel de competenţă înalt - spitale care deservesc populaţia judeţului din aria sa administrativ-teritorială, precum şi din judeţele limitrofe, cu nivel înalt de dotare şi încadrare resurse umane şi care asigură furnizarea serviciilor medicale cu grad mare de complexitate; spitalele de categoria I (cu subcategoria I M pentru unităţile monoprofil): nivel de competenţă foarte înalt - spitale care asigură asistenţa medicală la nivel regional, deservind populaţia judeţului din aria sa administrativ-teritorială, precum şi alte judeţe, cu cel mai înalt nivel de dotare şi încadrare cu resurse umane şi care asigură furnizarea serviciilor medicale cu grad de complexitate foarte înalt.