Climatul de integritate publică din România se deteriorează

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Potrivit Raportului Naţional asupra Corupţiei

Climatul de integritate publică din România se deteriorează

Justiție 24 Septembrie 2009 / 00:00 351 accesări

Cel mai mare regres şi cele mai multe critici s-au înregistrat, în ultimii ani, pe zona utilizării fondurilor publice, a declarat, ieri directorul executiv al Transparency International România, Victor Alistar, cu ocazia lansării „Raportului Naţional asupra Corupţiei 2009”. O cauză ar fi legislaţia privind achiziţiile publice, care a fost modificată de cinci ori în acest an, a explicat Alistar. „În paralel, s-a anulat independenţa operaţională şi a fost diminuată capacitatea Departamentului de Luptă Antifraudă, care este principalul instrument de pază a banilor europeni şi pentru perioada următoare discutăm de ciclul de programare de 30 de miliarde de euro”, a mai spus directorul executiv al TI România. Reprezentantul TI România a explicat că „Guvernul, fiind supus presiunilor crizei financiare şi economice, a redus standardele de transparenţă în ceea ce priveşte deciziile referitoare la utilizarea fondurilor publice, în favoarea unor decizii mai rapide şi cu aplicare imediată”. În a doua jumătate a anului 2008 s-a observat „o stagnare a oricăror progrese în domeniul justiţiei şi combaterii corupţiei, iar anul 2009 a fost marcat de politici şi decizii care destructurează sistemul naţional de integritate”, se arată în Raportul Naţional asupra Corupţiei. Un alt palier care a înregistrat regrese este cel al administraţiei publice, unde s-a realizat politizarea funcţiei politice. De asemenea, modificarea Codurilor Civil şi Penal a fost realizată „într-un mod autoritar şi complet netransparent”. „Parlamentul a fost desconsiderat, acordîndu-i-se un rol consultativ în locul celui contituţional de for legislativ”, a spus Victor Alistar, susţinînd că adoptarea Codurilor s-a făcut „în mod abuziv”. Directorul executiv a TI România a reluat ideea potrivit căreia Codurile au fost adoptate în lipsa unor studii de impact. În schimb, Departamentul Naţional Anticorupţie (DNA) a înregistrat „o serie de evoluţii”, reuşind să reducă „excesiva politizare mediatică a investigaţiilor aflate în derulare şi să reducă criticile primite”. DNA nu a reuşit, însă, să obţină rezultate semnificative în condamnarea faptelor de corupţie investigată, potrivit statisticii judiciare. De asemenea, Direcţia Generală Anticorupţie (DGA) şi-a sporit activitatea investigaţională, crescînd numărul anchetelor finalizate. Victor Alistar a apreciat şi activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), care a devenit „o structură operaţională”. Pe de altă parte, „îngrijorător este faptul că peste 80% din sancţiunile contravenţionale atacate în instanţă au fost declarate nule”, o cauză care a dus la nulitatea investigaţiilor realizate de ANI fiind „secretizarea procedurii jurisdicţional-administrative”, se arată în raport. Alistar a mai declarat că perioada realizării raportului a marcat cel mai mare regres privind reducerea vulnerabilităţilor în corupţie. „Pe de o parte, presiunea UE a scăzut asupra autorităţilor de la Bucureşti şi, pe de altă parte, s-a suprapus unor perioade electorale, pregătirea alegerilor parlamentare, iar în acest an avem alegeri prezidenţiale”, a explicat Alistar. Transparency International România a lansat, ieri, „Raportul Naţional asupra Corupţiei”, realizat în perioada iunie 2008-septembrie 2009. În perioada realizării raportului, iunie 2008-septembrie 2009, s-a observat „o deteriorare a climatului de integritate publică din România, marcată de o lipsă de coordonare strategică în privinţa măsurilor legislative şi instituţionale”, potrivit raportului.



12