La Fîntîna Mare (Başpînar), singura localitate din judeţ a cărei populaţie este formată în totalitate din etnici turci, timpul pare să aibă răbdare cu noi: aici funcţionează (probabil) unicul “Club al bărbaţilor” din judeţ. Satul nu este mare, dar este animat: vreo cîteva fete, cu capetele acoperite după moda orientală, se plimbă pe drumul principal, un cîrd de gîşte zboară planat la joasă înălţime (aşa cum, odinioară, vor fi zburat suratele lor care au salvat Capitoliul), iar o căruţă încărcată cu bidoane icneşte să urce o uliţă abruptă – fiindcă nu au aducţiune de apă, oamenii de la Başpînar îşi dau periodic întîlnire la o cişmea din centrul satului, unde dezbat ştirile şi umplu recipienţii cu preţiosul lichid. În stînga este stadionul de fotbal al satului (unde paşte o turmă de capre) şi, ceva mai la vale, se înalţă trîntit pe o derea subţire, tradiţionalul depozit neautorizat de gunoi, atît de familiar satelor dobrogene. În dreapta se află un deal de cremene, cu cîteva grote care îşi cască gurile hîde - gătite, parcă, să plece la vale, spre casele deja turtite. În spate, o clădire obosită găzduieşte Magazinul mixt al satului. Aici este “Clubul bărbaţilor” din Başpînar, locul unde un neoficial parlament local se întruneşte pentru dezbateri. În “Clubul bărbaţilor”, femeile nu au acces decît în condiţii speciale. “Femeile nu beau cu noi, aici nu-i ca la români. Cu fumatul se mai permite, mai vedem, da’ cu alcoolul... ă-hă-hă”, ne zice Daut, care este şi muzicantul satului Fîntîna Mare (lîngă Independenţa). Daut este turc, are ochi albaştri şi gesturi exersate, de orator înnăscut.

Un parlament local, cu bere şi tutun

Clădirea are două intrări: pe cea din dreapta intră, de obicei, femeile, se uită prin raft, cer mălai şi cafea şi pleacă. Pe intrarea din stînga intră bărbaţii, aruncă o bere pe gît şi aprind, cu ochii sticlind, cîte-o ţigară. O masă şchioapă este proptită în mijlocul camerei, încărcată cu sticle de bere şi vreo cincisprezece bărbaţi stau la taclale, înşiraţi pe lîngă pereţii din pămînt şi paie. Oamenii sînt îmbrăcaţi cu grijă, pedanţi, discreţi: jumătate dintre ei fumează şerpeşte, în tăcere, ceilalţi dezbat sonor subiectele zilei, subiectele săptămînii, subiectele dintotdeauna - cutare are nuntă la Cămin (Căminul cultural - n.n.), nu-s servicii în sat, ce mai e cu apa de la robinet. La Başpînar, orice discuţie care atacă subiectul “apa” are o semnificaţie aparte: nu-şi ţine nimeni gîştele cu bere, nu-şi adapă nimeni caii la găleata cu vin. Apa este esenţială pentru cele 150 de familii din Başpînar şi pentru animalele lor din gospodării, dar suscită, încă, discuţii aprinse: unii spun că apa de la cişmea este suficientă pentru nevoile satului, alţii insistă că apa trebuie adusă în curţile oamenilor, la robinet, odată ce primarul Cristea Gîscan de la Independenţa s-a oferit să facă asta. Dintre vorbitori se evidenţiază Daut Daut şi Emin Memet, zis Eminescu. Din cînd în cînd, punctează decisiv Arif Selatin, care este şofer la Primărie şi este bănuit că ţine partea administraţiei.

Emin Memet, zis “Eminescu”

Discuţiile se încing, berea curge, traficul între uşa din dreapta şi uşa din stînga, pentru aprovizionare, rămîne susţinut. Se diversifică şi se complică problemele abordate. “Ne inundă bălegarul, ne-a înghiţit bălegarul, ne-am săturat de bălegar”, repetă un bătrîn fără încetare. Se referă explicit la mormanul de gunoaie de pe derea, format mai degrabă din peturi din plastic. Lîngă el, Emin Memet, zis Eminescu, reflectează: “Aici, la Fîntîna Mare, trebuie să vină un afacerist. Vrem să muncim, aici avem oameni calificaţi: să vină afaceristul şi să facă o fabrică aici, la Başpînar. Nu avem locuri de muncă aici, nu avem Salvare, nu avem asistentă. N-avem de muncă, asta-i cea mai mare problemă”. Omul face un gest sugestiv, circular, care ar vrea să transmită un mesaj simplu: “Uite, toţi turcii din satul ăsta, sîntem aici de 500 de ani, trăim între dealuri, între şerpii şi vulpile din grote şi caprele noastre care ne dau de mîncare, şi am vrea şi noi să trăim mai bine decît atît, am vrea mai bine şi mai mult...”