În condiţiile în care, în ultimii ani, turismul de croazieră a început să însemne foarte mult şi pentru ţara noastră, agenţiile de turism depun eforturi susţinute pentru a convinge cît mai mulţi operatori străini de croaziere să acosteze în Portul Constanţa, mai ales că beneficiile pe care le are acest tip de turism sînt multiple. “Noi, agenţiile de turism, organizăm excursii locale, de genul tur de litoral, tur al oraşului Constanţa, degustări de vinuri la cramele Murfatlar, spectacole folclorice, tururi arheologice, în care includem şi componenta culturală - muzee, Edificiul Roman cu Mozaic, Monumentul de la Adamclisi, excursii de o zi în Delta Dunării. De asemenea, includem şi componenta religioasă – corala bisericească la Catedrala Sf Petru şi Pavel, dejun pregăit de căugări la Mănăstirea Sf. Andrei. Deci, încercăm să ieşim cu produse cît mai atractive pentru turiştii de croazieră, pentru că oraşul Constanţa are numai de cîştigat de pe urma acestui tip de turism. Trebuie menţionat că, la fiecare navă de croazieră, avem simultan sute de pasageri străini, care au ocazia să vadă Constanţa. Pentru mulţi dintre ei, acesta este primul lor contact cu România, iar noi trebuie să le arătăm ce avem mai frumos. Turismul de litoral durează trei luni pe an, însă navele de croazieră vin şi în extrasezon. Aceşti turişti, în afara faptului că merg în excursiile organizate de agenţii, cheltuiesc foarte mult pentru shopping în Constanţa, pentru că sînt interesaţi să îşi procure suveniruri, obiecte de artă populară tipice româneşti“, a declarat preşedintele Patronatului Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT) Regiunea Sud Est, Corina Martin. Deşi în urma acestui tip de turism oraşul nu are decît de cîştigat, tour-operatorii se plîng că nu beneficiază de sprijinul Companiei Naţionale Administraţia Portului Maritim Constanţa (CNAPMC). “Am militat îndelung pentru a avea un terminal de pasageri la standarde internaţionale, pentru că, pînă de curînd, navele de croazieră acostau în diferite terminale, care nu erau dotate cu facilităţi specifice pentru acest tip de turism. Nu de puţine ori, turiştii străini care coborau de pe navă erau agresaţi de cîinii vagabonzi din port, pînă la urcarea în autocarele pregătite pentru excursii, şi am avut nenumărate reclamaţii în legătură cu aceste aspecte. În cele din urmă, dispunem, iată, de un terminal de pasageri în Portul Constanţa, dar, din păcate, nu există o organizare la standarde internaţionale în ceea ce priveşte activitatea specifică în acest terminal. Un asemenea terminal ar fi trebuit să ofere turiştilor facilităţi specifice: magazine de suveniruri, baruri de răcoritoare, staţie taxi, schimb valutar etc. Vreau să adaug că nimeni de la CNAPMC nu ne-a consultat şi pe noi, agenţiile de turism, în privinţa facilităţilor de care ar trebui să beneficiem, atît noi, cît şi turiştii, în organizarea serviciilor turistice la navele de croazieră, şi nici în privinţa amenajării terminalului de pasageri. De asemenea, am atras atenţia în nenumărate rînduri că taxele portuare percepute de Administraţia Portului Constanţa sînt foarte mari, comparativ cu cele percepute în Porturile Odessa, Varna, Burgas sau Istanbul, ceea ce reprezintă un impediment serios în calea eforturilor constante ale agenţiilor touroperatoare româneşti de a convinge companiile de croazieră să includă Constanţa în escalele croazierelor lor. Ca preşedinte ANAT Regiunea Sud-Est, intenţionez să am o întrevedere cu directorul Mircea Banias, pentru a explica odată în plus aceste aspecte şi pentru a solicita sprijinul instituţiilor implicate, în vederea dezvoltării turismului de croazieră în Constanţa. Eu voi face toate demersurile necesare, pentru ca un număr cît mai mare de nave de croazieră să ajungă în acest port, iar un număr cît mai mare de turişti străini să viziteze România “, a precizat Corina Martin. Contactat telefonic, directorul CNAPMC a declarat, culmea, că nu a primit nici o invitaţie la dialog din partea tour-operatorilor constănţeni şi că administraţia portuară este deschisă la dialog, dar... nu are cu cine.