Organizaţia neguvernamentală Civic Media a cerut, ieri după-amiază, Consiliului Naţional de Studiere a Arhivelor fostei Securităţi (CNSAS), să verifice eventuala colaborare “cu poliţia politică a regimului comunist” a laicilor care fac parte din Colegiul Electoral Bisericesc, forul ce va vota alegerea noului Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. De asemenea, se cere ca informaţiile să fie făcute publice pînă la data de 12 septembrie, cînd urmează să aibă loc alegerile pentru noul Patriarh. Liderul organizaţiei, Victor Roncea, precizează că celor care pot fi şantajaţi să voteze într-un fel sau în altul cu dosarul de Securitate li se va solicita să se abţină de la vot, \"ca şi celor aparţinînd unor organizaţii oculte sau politice\". De asemenea, Mircea Dinescu, membru în CNSAS, a anunţat că membrii Colegiului au decis în şedinţa de ieri să solicite instituţiilor deţinătoare de arhivă reverificarea prelaţilor BOR. Potrivit lui Dinescu, CNSAS se va adresa SRI şi SIE pentru a cere reverificarea unor prelaţi, în special a candidaţilor vehiculaţi în presă pentru scaunul patriarhal. Dinescu a precizat că instituţia nu este obligată să facă această verificare din oficiu, dar că a decis să se autosesizeze după reapariţia în presă a unor informaţii despre trecutul colaboraţionist al unor prelaţi ce ar intenţiona să candideze pentru Patriarhie.

Constantin Stoica, purtătorul de cuvînt al Patriarhiei, a declarat, ieri, că Sfîntul Sinod susţine declaraţiile anterioare legate de deschiderea dosarelor clericilor, aflate în arhiva fostei Securităţi. Încă din 1997, Sfîntul Sinod şi-a făcut publică poziţia faţă de acest subiect, precizînd că nu este împotriva deschiderii dosarelor clericilor din arhiva fostei Securităţi, dar vrea ca acest proces să se desfăşoare \"în spiritul adevărului şi al dreptăţii\". În iulie 2001, Sfîntul Sinod a precizat din nou poziţia faţă de \'\'desecretizarea dosarelor clericilor\", la acea dată după ce a fost redeschis un subiect mai vechi care făcea referire la o acuzaţie lansată de un fost ofiţer de securitate, în decembrie \'89, potrivit căreia preoţii colaborau cu Securitatea, trădînd secretul spovedaniei. Tot în 2001, Sfîntul Sinod a declarat că există preoţi care în perioada regimului comunist au fost colaboratori, dar asta din cauza presiunilor la care au fost supuşi. Stoica a precizat că BOR a respins atunci acuzaţiile potrivit cărora a fost trădat secretul spovedaniei, precizînd că la spovedanie preoţii sînt interesaţi de păcatele omeneşti aşa cum apar ele în Biblie, şi nu de eventuala colaborare cu Securitatea, de aflarea unor secrete de stat sau altceva de genul acesta. Mai mult, în ultimii zece ani au apărut cîteva cărţi ale căror subiecte sînt legate inclusiv de colaborarea Bisericii cu Securitatea. În respectivele cărţi sînt relatate momente care scot la iveală presiunile la care au fost supuse biserica şi cultele. BOR a cerut ca orice acuzaţie privind colaborarea prelaţilor cu Securitatea să fie dovedită, altfel nu aduce niciun cîştig nimănui. Purtătorul de cuvînt al BOR declara, în 2006, că în 1958, într-un raport al ministrului de Interne Alexandru Drăghici se făcea precizarea că \"adevăraţii duşmani ai regimului nu sînt burghezii şi chiaburii, ci Patriarhul Iustinian şi armata lui neagră de călugări\". De aceea, Stoica spune că Sfîntul Sinod are o poziţie foarte fermă de cîte ori vine vorba despre acest subiect. El susţine că în 2006 Patriarhul Teoctist şi-a dat acordul de deschidere a dosarelor clericilor din arhiva fostei Securităţi. Reacţia BOR din august 2006 a survenit propunerii preşedintelui Băsescu, din CSAT, privind desecretizarea dosarelor înalţilor ierarhi şi ale şefilor de culte religioase, care erau incluse în categoria dosarelor de siguranţă naţională. La sfîrşitul lui noiembrie 2006, Sinodul BOR a decis să propună CNSAS un protocol prin care o comisie formată din istorici care nu aparţin clerului să studieze dosarele de colaboratori ale preoţilor şi ierarhilor, iar rezultatele să fie prezentate Sinodului.