Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii a început, ieri, cea mai amplă audiere din istoria sa de şase ani, mai ales că instituţia se confruntă cu o criză acută de credibilitate după schimbarea verdictului în cazul judecătoarei Florica Bejinariu. CNSAS deţine documente din arhivele Securităţii referitoare la 71 de politicieni, pînă acum fiind cunoscute numai numele a 29 dintre ei, ale căror dosare au fost declasificate din categoria "siguranţă naţională". Printre cei 29 se numără şi trei constănţeni: deputatul liberal Gheorghe Dragomir, deputatul independent Dan Mocănescu, ambii figurînd cu dosare de reţea, şi senatorul liberal Puiu Haşotti, care figurează cu un dosar de urmărit. În opinia lui Andrei Pleşu, fost membru al Colegiului CNSAS, o persoană care are dosar de urmărit este foarte posibil să fi fost şi colaborator al Securităţii, cîtă vreme un turnător era, în acelaşi timp, urmărit de poliţia politică. Politicienii ale căror nume au fost făcute publice au susţinut că nu au colaborat cu Securitatea, însă sarcina CNSAS este de a stabili dacă aceştia au făcut sau nu poliţie politică. În acelaşi context, Andrei Pleşu a arătat că între dosarele Securităţii se ascund mulţi turnători care n-au semnat angajamente, dar care au făcut poliţie politică.

Primul politician care s-a prezentat ieri la audieri a fost senatorul UDMR Sogor Csaba, care figurează pe lista celor cu dosare de reţea. Înainte de a intra, el a declarat că nu a colaborat cu Securitatea şi a reluat afirmaţiile făcute imediat după apariţia numelui său în presă. La ieşirea de la audieri, Csaba a declarat că a găsit în dosar note despre rudele lui, subliniind că "nu a făcut poliţie politică". Liderul deputaţilor PD, Cristian Rădulescu, s-a prezentat şi el la CNSAS. Ca şi Csaba, a negat că ar fi colaborat cu Securitatea. Senatorul PC Radu Terinte s-a prezentat şi el la CNSAS, însă a susţinut că motivul venirii sale a fost depunerea unei cereri pentru a-şi vedea dosarul. Într-un final, a recunoscut că a dat declaraţii la Securitate referitoare la un complot al unor studenţi terorişti arabi, care vroiau să-l asasineze pe preşedintele egiptean Anwar El Sadaf. Deputatul Mona Muscă a afirmat, după audierea sa, că în dosarul său de Securitate au apărut două note informative "foarte frumoase" semnate de ea cu pseudonimul "Dana". Potrivit Monei Muscă, cele două note "demonstrează clar nu numai bunele intenţii, ci şi faptele bune", ele fiind "cea mai bună dovadă" de bună-credinţă. Mona Muscă susţine că nu a conştientizat că a colaborat cu Securitatea?!

Membrii Colegiului CNSAS vor da verdictele în cazul politicienilor peste două săptămîni, audierile continuînd pe 31 august. Cazimir Ionescu, membru în Colegiul CNSAS, a declarat că instituţiile deţinătoare de arhive trebuie să dea răspuns în termen de două săptămîni dacă mai au sau nu documente referitoare la politicieni, astfel încît, la sfîrşitul acestei perioade, să poată fi date verdicte de către Colegiul CNSAS. Verdictele Colegiului vor fi date ca şi pînă acum, adică prin vot deschis, acceptîndu-se astfel şi abţinerile.