Circa 104,5 milioane de japonezi au votat, duminică, pentru a alege jumătate dintre membrii Senatului, un scrutin cu miză naţională, ce decide viitorul politic al premierului conservator Shinzo Abe, aflat la cel mai scăzut nivel în sondaje. Aşa cum era de aşteptat, coaliţia de guvernare a pierdut majoritatea, suferind o gravă înfrîngere. Potrivit unui sondaj al postului public de televiziune NHK, Partidul Liberal-Democrat al lui Shinzo Abe şi aliatul său la guvernare, micul partid budist Noul Komeito, au obţinut între 31 şi 43 de locuri din cele 121 care erau în joc. În schimb, Partidul Democrat din Japonia, principala forţă de opoziţie, ar trebui să îşi dubleze aproape numărul de mandate: de la 32 în prezent la 60. Un număr de 377 de candidaţi şi-au disputat cele 121 de mandate de senator, puse în joc într-un scrutin universal direct.

Premierul este decis să rămînă în funcţie, în pofida înfrîngerii zdrobitoare suferite. “Aş vrea să continui reforma educaţiei şi revizuirea Constituţiei”, a declarat acesta încă înainte de alegeri, dar analiştii sînt de părere că va fi supus la presiuni intense în cadrul partidului pentru a demisiona. Aflat la putere de doar zece luni, Shinzo Abe a devenit extrem de nepopular din cauza unei serii de scandaluri de corupţie şi, mai ales, a dezvăluirii unui fiasco de dimensiuni monumentale în gestionarea sistemului de securitate socială, din cauza căruia, 50 de milioane de dosare de pensie sînt de negăsit. Dosarele multor persoane în vîrstă au fost respinse, deşi au cotizat timp de decenii la fondurile speciale, pentru că administraţia nu poate verifica plăţile făcute de ei.

Shinzo Abe, un dur în materie de politică externă care nu îşi ascunde ideile naţionaliste, şi-a construit programul pe un proiect de reformă a Constituţiei pacifiste din anul 1947, pentru a permite Japoniei să aibă o armată adevărată şi să-şi sporească rolul în lume şi pe o reformă a educaţiei, destinată să înveţe elevii “patriotismul” în şcoli. Însă programul său îi lasă indiferenţi pe japonezi, ale căror adevărate griji sînt locurile de muncă, bunăstarea economică sau îmbătrînirea populaţiei.