Liderii politici eleni au încheiat un acord complet privind reformele şi măsurile de austeritate necesare obţinerii celui de-al doilea program de susţinere financiară de 130 de miliarde de euro, cu câteva ore înainte de reuniunea miniştrilor de Finanţe din Zona Euro. Ministrul de Finanţe elen, Evangelos Venizelos, a plecat, ieri, la Bruxelles fără un acord complet, după discuţii pe tot parcursul nopţii cu liderii celor trei partide care susţin Guvernul de la Atena. Problema care rămăsese nerezolvată se referea la reducerea pensiilor.

Liderii din UE şi FMI au fost exasperaţi de întârzierea acordului privind reformele cerute în schimbul ajutorului financiar, în condiţiile în care Grecia trebuie să răscumpere pe 20 martie obligaţiuni de 14,5 miliarde de euro. Potrivit oficialilor din Zona Euro, întregul program trebuie aprobat până pe 15 februarie, astfel încât să fie evitat un default dezordonat al Greciei. Acordul a venit cu doar câteva ore înainte de reuniunea miniştrilor de Finanţe din Zona Euro, la care au participat şi Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale Europene, şi Christine Lagarde, directorul general al Fondului Monetar Internaţional.

Liderii Zonei Euro au exercitat presiuni asupra Greciei să accepte noi măsuri de austeritate pentru ca ţara să primească al doilea pachet de asistenţă financiară, pentru a se evita intrarea ţării în incapacitate de plată. Potrivit unor informaţii vehiculate în ultimele zile, măsurile din acest document, ale cărui detalii au fost schimbate însă până în ultimul moment, ar cuprinde între altele o scădere cu 20% a salariului minim, tăierea pensiilor complementare şi dispariţia a 15.000 de posturi din sectorul public. Creditorii internaţionali ai Greciei au cerut reducerea locurilor de muncă în poliţie şi în armată şi au existat şi propuneri de concediere a profesorilor care lucrează cu contracte temporare de muncă, ca parte a intenţiei de a renunţa la 150.000 de angajaţi din sectorul bugetar până în 2015. Una din măsurile dorite de creditorii internaţionali ai Greciei prevedea ca salariul minim lunar să coboare de la 751 de euro, cât este în prezent, la 600 de euro.

Sindicatele au anunţat deja într-o scrisoare trimisă premierului Papademos că nu sunt de acord cu noile sacrificii. Cele două mari sindicate din domeniul public (ADEDY) şi cel privat (GSEE) au făcut deja apel la grevă generală pentru astăzi şi mâine. Şomajul din Grecia a crescut la un nou nivel record, de 20,9%, în noiembrie, la o populaţie de 11 milioane, ca urmare a măsurilor de austeritate şi a recesiunii economice. Numărul şomerilor a ajuns la 1,02 milioane, cu 48,7% mai mult faţă de aceeaşi lună a anului trecut şi cu 14% mai mult comparativ cu octombrie. Explozia şomajului a început din 2010, odată cu prăbuşirea ţării pe pieţele financiare şi măsurile de austeritate impuse de finanţatorii internaţionali.