Deloc surprinzător pentru mine, Ion Mincă se află în fruntea “răzvrătiţilor” din Consiliul Local Mangalia. Supărat că nu a fost invitat de primarul Claudiu Tusac la o cină de taină cu cadrele didactice din oraş, dumnealui face ceea ce ştie cel mai bine să facă - tulbură apele. Şi, evident, în stilul său caracteristic, produce mult zgomot pentru nimic! Sigur, domnul Mincă e ofuscat că a pierdut prilejul de a transforma, după cum îi este obiceiul, o iniţiativă a primarului, în fapt, una din promisiunile lansate de domnia sa în campania electorală, într-un spectacol de sunet şi lumină. Pe fondul sărăciei evidente de fapte şi realizări în care s-a afundat Partidul Conservator, de al cărui destin domnul Mincă şi-a legat întreaga sa existenţă, sună frumos, nu-i aşa?, acordarea de tichete sociale cadrelor didactice ar fi picat bine în această perioadă de adînci prefaceri electorale. Este limpede că mirosul de plăcinte l-a aţîţat pe liderul conservatorilor constănţeni şi i-a adus aminte de înţelegerile stabilite la nivel naţional între PSD şi PC. Cît timp Tusac a fost atacat din toate părţile de cei care plîng după binefacerile “epocii de aur” a lui Iorguş, fostul primar al Mangaliei, Ion Mincă, nu a dat semne că l-ar lega ceva de coaliţia amintită. Ba, dimpotrivă, prin declaraţiile sale belicoase din presă, s-a evidenţiat ca fiind un contestatar vehement al actualului primar! Mai mult decît atît, la Mangalia, a pus într-o lumină destul de proastă pactul politic amintit, domnia sa fraternizînd cu reprezentanţii formaţiunilor politice adverse. Cu siguranţă, dacă ar fi fost pus în fruntea tichetelor la întîlnirea cu cadrele didactice, nu ar mai fi sărit la gîtul lui Tusac. Deşi, ca om politic, nu a rupt niciodată gura tîrgului, Ion Mincă şi-a însuşit cu conştiinciozitate regulile jocului la două capete. El ia dintr-o înţelegere politică ceea ce îi convine, tratînd totul într-o manieră strict subiectivă şi personală, dovadă că a plecat din PRM cu lecţia lui Vadim bine învăţată. Dacă stau bine şi mă gîndesc, în ultimii ani, la Mangalia, domnul Mincă a fost nelipsit de pe afişul marilor bătălii, cu mize dintre cele mai mari, date pe frontul Consiliului Local. A avut în dreapta sa doi “locotenenţi” de nădejde, Filimon şi Maftei. O vreme, s-a aflat de aceeaşi parte a baricadei cu Zanfir Iorguş. A fost o alianţă nescrisă care a funcţionat în afara regulilor stabilite la nivel naţional de partidele pe care le reprezentau cei doi la momentul respectiv. Se poate spune că, înainte de gestul lui Boc, frăţia peremisto-pedelistă a debutat la Mangalia. Sigur, ea derulîndu-se în subteranele politichiei. După aceea, cînd lui Mincă nu i-a convenit ceva, vraja s-a rupt. Cînd era la PRM, Ion Mincă a susţinut cîteva iniţiative curioase, ca să nu le numesc altfel. De pildă, a militat pentru trecerea staţiunii Neptun la statutul de comună! La alegerile locale din vara acestui an, prietenia dintre Mincă şi Iorguş s-a destrămat. Se poate spune că actualul lider conservator i-a dat un brînci decisiv celui care visa să doboare toate recordurile în materie de mandate la Primărie! Motivul care a dus la ruperea tovărăşiei dintre cei doi politicieni rămîne un mister! Curios, după cum se derulează evenimentele în Consiliul Local Mangalia, nu m-ar mira să aud că Mincă şi Iorguş au revenit la “prima lor dragoste”. Oricum, nu cred că fostul primar este străin de şicanele pe care unii dintre consilieri, printre care şi domnul Mincă, i le fac lui Claudiu Tusac. În ceea ce îl priveşte pe Zanfir Iorguş, sînt de înţeles reacţiile sale de lup rănit. Ura pe care i-o poartă celui care i-a luat locul şi i-a stricat jocul este evidentă. Pe de altă parte, dumnealui este angrenat într-o campanie electorală pe viaţă şi pe moarte, pentru că ultima sa şansă politică este să prindă un loc în Parlament. Altfel, mai ales în condiţiile în care PSD cîştigă alegerile, e de rău! Revenind la domnul Mincă, este de discutat atitudinea sa ca lider al unui partid care a semnat o înţelegere cu PSD. Din cîte ştiu, protocolul funcţionează şi în teritoriu. Sau poate că aici este valabilă coaliţia lui Mincă! De multe ori, astfel de dispute generează mari confuzii şi derapaje. În condiţii de ceaţă totală, foarte multe întrebări rămîn fără un răspuns clar. Cînd vezi că acţiunile lui Mincă par a fi inspirate din tezele lui Paul Foleanu, te întrebi: PC s-a aliat cu PSD sau cu PD-L? În astfel de situaţii, trebuie adoptată o anumită conduită. Domnul Mincă nu ar trebui să uite că politica omului “stat în stat” din PRM s-a dovedit a fi falimentară. Drept dovadă, fostul său partid de suflet riscă să nu mai intre în Parlament!