România se situează pe locul 25 într-un Index ce compară nivelul de screening, tratament şi prevenţie în cele 27 de state ale UE, precum şi în Elveţia, Norvegia şi Croaţia. „Indexul European de Performanţă în Tratarea Hepatitei”, lansat ieri, la Bruxelles, cu ecouri în toată Europa, indică faptul că performanţa României este lacunară în privinţa accesului la tratament şi a prevenţiei, fiind deficitară şi la capitolul depistare. Astfel, cu un punctaj general de 606 dintr-un maxim posibil de 1.000, suntem doar înaintea Cehiei (605), Ungariei (591), Letoniei (583), Estoniei (576) şi Lituaniei (555), în timp ce Franţa, Slovenia şi Germania ocupă primele locuri în clasament, cu cele mai bune scoruri. De remarcat este că nici o ţară nu a atins punctajul maxim, ceea ce demonstrează, încă o dată, că sunt multe de făcut în privinţa hepatitelor, nu doar în ţări precum România, ci şi în statele din vârful clasamentului. Indexul European de Tratare a Hepatitei a fost elaborat de institutul suedez de cercetare Health Consumer Powerhouse (HCP), în numele şi finanţat de European Liver Patients Association (ELPA), în care este membră şi Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO).

CONFORM INDEXULUI Conform Indexului, România prezintă deficienţe în ceea ce priveşte prevenţia şi tratamentul: în timp ce sugarii sunt vaccinaţi în mod curent şi este atinsă o cotă de aproximativ 90% de copii protejaţi împotriva bolii, nu există o vaccinare sistematizată a unor grupuri de risc, cum sunt cele din sfera prostituţiei sau a consumului de droguri. Pentru că nu sunt susţinute financiar prin programe publice, vaccinurile sunt plătite în totalitate de pacienţi. Timpul de aşteptare pentru consultarea unui specialist nu depăşeşte 4 săptămâni, iar copiii sunt trataţi în corespunzător, inclusiv unităţi specializate. Cu toate acestea, pentru adulţi, medicamentele de ultimă generaţie nu sunt disponibile pe piaţă şi nici nu sunt subvenţionate de sistemul de sănătate. „Poziţia 25 ocupată de România nu este una tocmai bună, dar nici nu putem omite faptul că în utlimii ani s-au făcut paşi importanţi pentru a mai scurta din barierele atât spre accesul la terapii, cât şi pe prevenţie. Cu toate acestea, mai sunt multe de făcut pentru a îmbunătăţi nivelul de tratare a hepatitei la pacienţii care suferă de această afecţiune. Este timpul să considerăm hepatita ca pe o problemă de sănătate publică, dar nu doar la nivel declarativ, ci prin acţiuni concrete, cu rezultate pe termen lung”, a declarat preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO), Marinela Debu. Ea susţine că pentru a reduce din deficienţele cu care ne confruntăm, nu trebuie să inventăm programe noi, ci este de ajuns să adaptăm din cele care funcţionează cu rezultate bune în alte ţări. Indexul a fost apreciat şi de către oficiali ai Ministerului Sănătăţii. Preşedintele asociaţiei consideră că crescut nivelul de informare a publicului cu privire la riscul expunerii la hepatită, să se asigure pentru un număr cât mai mare de oameni testarea şi tratamentul, dar mai ales persoanelor din grupurile de risc, cum ar fi pacienţii care au suferit transfuzii de sânge sau intervenţii chirurgicale înainte de 1995, persoanele care au în familie pacienţi cu hepatită, personalul medical etc..