Proiectul Codului administrativ a ajuns în plenul Senatului. Proiectul, care are peste 600 de articole, a fost iniţiat de parlamentarii PSD și cuprinde o mulțime de reglementări și modificări la actuala lege a administrației, dar și la statutul aleșilor locali. O parte dintre articolele cuprinse în proiect au stârnit îngrijorări din partea Comisiei Europene, care ar putea retrage o finanțare europeană acordată României.

Proiectul Codului administrativ a ajuns în plenul Senatului. Proiectul, care are peste 600 de articole, a fost iniţiat de parlamentarii PSD și cuprinde o mulțime de reglementări și modificări la actuala lege a administrației, dar și la statutul aleșilor locali. Printre acestea se numără cea potrivit căreia primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene vor beneficia de pensie dacă îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare şi dacă nu au fost condamnaţi definitiv, în această calitate, pentru fapte de corupţie. Vor fi luate în calcul persoanele alese începând cu anul 1992. Totodată, Codul Administrativ le-ar permite aleşilor locali să aibă un PFA, o întreprindere individuală sau o întreprindere familială, fără să riște să-și piardă mandatul. Sigur, condiția este să nu facă afaceri cu instituțiile statului.

CE MAI PREVEDE TEXTUL CODULUI ADMINISTRATIV

Alte amendamente prevăd intrarea în corpul funcţionarilor publici prin susţinerea unui singur examen naţional, în loc de două și interzicerea utilizarea funcţiei de funcţionar public în acţiuni publicitare pentru promovarea unei activităţi comerciale, precum şi în scopuri electorale. Totodată, Codul Administrativ, în forma actuală, stabilește că este necesară majoritatea absolută a consilierilor locali pentru aprobarea hotărârilor privind bugetul local, contractarea de împrumuturi, hotărârile prin care se stabilesc impozite şi taxe locale, cele privind participarea la programe de dezvoltare judeţeană, regională, zonală sau de cooperare transfrontalieră şi cele privind organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor şi amenajarea teritoriului. De asemenea, sunt vizate şi hotărârile privind asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi publice, cu persoane juridice române sau străine.

RISCĂM SĂ PIERDEM IMPORTANTE FONDURI EUROPENE?

Referitor la articolele privitoare la profesionalizarea funcționarilor publici, Comisia Europeană avertizează că amendamentele la Codul Administrativ periclitează eforturile de depuse în acest sens şi anulează paşii anteriori făcuţi pentru acest lucru. Comisia mai arată, într-un punct de vedere remis G4Media.ro, că eşecul îndeplinirii obligaţiilor asumate de România constituie temeiul pentru suspendarea plăţilor din fonduri europene. Practic, România riscă să piardă alocarea financiară pentru programul de reformă în administrațiile publice, în valoare de 553,19 milioane de euro. Se aminteşte, totodată, că în recomandările specifice fiecărei ţări, din 2017 se subliniază necesitatea „adoptării unei legislaţii care să asigure un serviciu public profesional şi independent, prin aplicarea unor criterii obiective”, iar raportul din 2018 a estimat că s-au înregistrat progrese limitate. În opinia Comisiei, condiţionalitatea ex-ante nu poate fi considerată îndeplinită, deoarece progresul înregistrat în reformarea administraţiei publice este redus şi depinde de versiunea finală a Codului administrativ. „Deşi recunoaştem angajamentul precedent al Guvernului de a continua implementarea efectivă a reformei administraţiei publice şi progresele făcute, în cooperare cu serviciile Comisiei, rămânem îngrijoraţi în legătură cu ultimele evoluţii şi cu regresul priorităţilor reformei. Cele mai recente amendamente propuse în Parlament pentru Codul administrativ anulează eforturile anterioare făcute de Guvernul României şi măsurile relevante luate în contextul condiţionalităţii ex-ante pentru administraţia publică”, avertizează Comisia Europeană, care spune că modificările propuse pun în pericol eforturile de profesionalizare a serviciului public şi reduc atribuţiile Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, instituţia care a fost în centrul reformei.