Hora în care se învîrt producătorii, furnizorii şi retailerii şi din care singurul ameţit iese factorul final al procesului comercial, consumatorul, pare că începe să se destrame. Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR) consideră că elaborarea unui cod de bune practici pentru retaileri şi furnizorii acestora ar optimiza activitatea şi ar echilibra relaţiile dintre companii. AMRCR atrage însă atenţia asupra pericolului îngrădirii libertăţii de negociere. „Orice reglementare a pieţei ce ar conduce la limitarea libertăţii de negociere, generînd implicit creşterea ratelor de profit pentru producători, va conduce inerent la o creştere a preţurilor produselor alimentare pentru consumatori”, a declarat, ieri, preşedintele asociaţiei, Dan Şucu (care este şi proprietarul grupului Mobexpert, cu activităţi în producţia şi comercializarea de mobilă şi decoraţiuni interioare - n.r.). Potrivit acestuia, “furnizorii se simt prinşi ca într-un cleşte. Pe de o parte toate cheltuielile de producţie sînt în creştere, ceea ce îi determină să urce preţurile, iar pe de altă parte, clienţii, prin intermediul reţelelor de magazine, spun că nu acceptă nicio majorare”. Şucu a adăugat că soluţia pe care producătorii români ar trebui să o adopte este eficientizarea activităţii. „Producătorii vor fi nevoiţi să fie mai eficienţi dacă nu vor să iasă de pe piaţă. Eu consider că eficienţa marilor reţele de retail trebuie să treacă mai departe în producţie şi apoi în producţia de materie primă”, a adăugat Şucu. Totodată, preşedintele AMRCR a arătat că este un lucru anormal ca producătorii să ajungă să compromită marile reţele de retail în faţa clienţilor. “Acuzaţiile aduse comercianţilor sînt superficiale. Cifrele de afaceri ale companiilor din retail sînt publice, iar ratele de profitabilitate sînt, la rîndul lor publice, astfel că se poate vedea că niciun comerciant nu are o rată de profitabilitate mai mare de 5%”, a declarat vicepreşedintele AMRCR, Alexandru Vlad, care este şi directorul executiv al Selgros Cash&Carry România. El a mai precizat că nivelul excesiv al taxelor aplicate furnizorilor, care de fapt sînt cheltuieli de promovare a produselor (merchandising - n.r.), ar trebui să să reflecte într-o rată mai mare de profitabilitate a comercianţilor, lucru care, la noi, nu se întîmplă. „Comerţul modern este mai mult decît cumpărarea şi vînzarea de produse, avînd în vedere că orice produs este supus unor activităţi de merchandising, care contribuie la creştere vînzărilor produselor respective. De exemplu, una e să ai produsul la jumătatea unui raft şi alta la capăt de raft”, a explicat Vlad.

Această atitudine împăciuitoare a AMRCR vine după ce producătorii au solicitat, în ultimele săptămîni, ca toate taxele supermarket-urilor să fie afişate, astfel încît consumatorul să ştie care este preţul real al produsului şi care este adaosul comercial. Mai mult, firmele din industria alimentară au afirmat că retailerii aplică taxe care duc la creşterea preţurilor şi scad profitabilitatea furnizorilor, iar dezvoltarea excesivă a marilor lanţuri de retail, care ajung să deţină monopolul în comerţ, duce la falimentarea magazinelor de cartier. Săptămîna trecută, părţile implicate în acest scandal s-au aşezat la masa dialogului, împreună cu ministrul Agriculturii, Dacian Cioloş. Atunci s-a propus elaborarea unui ghid de bune practici pentru comercianţi şi furnizori şi ieri, Guvernul a decis înfiinţarea unui grup de lucru, format din reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii, Ministerului Economiei şi Finanţelor şi ai Ministerului pentru IMM, care să elaboreze acest cod de bune practici. Potrivit ministrului Dacian Cioloş, acest ghid va stabili nişte principii de la care să pornească discuţiile şi un cadru civilizat de dialog între retaileri şi producători. Amintim că marile lanţuri de retail reprezintă 35% din comerţul românesc, iar majoritatea furnizorilor sînt companii româneşti.