Principalele prevederi ale Codului de Bune Practici din retailul cu produse agroalimentare, transpuse prin ordonanţă de urgenţă, va intra în vigoare în două-trei săptămîni, iar efectul asupra preţurilor, respectiv ieftiniri, va fi vizibil după apariţie, potrivit ministrului Agriculturii, Ilie Sîrbu. El a arătat că a solicitat ca proiectul să fie finalizat în maxim trei zile şi a menţionat că, după apariţia actului normativ, preţurile alimentelor în marile lanţuri de magazine ar putea scădea în aproximativ o lună. Amintim că ministrul Agriculturii s-a întîlnit ieri cu reprezentanţi ai retailerilor şi producătorilor pentru a discuta pe tema legiferării codului. Ministrul a venit însă la întîlnire cu un proiect de ordonanţă despre care comercianţii şi furnizorii au afirmat că nu corespunde cu ceea ce au convenit anterior, la negocierile de anul trecut. De altfel, aceştia vedeau pentru prima oară documentul, care nu le fusese transmis înainte de întîlnire. „Nu poţi să faci o întîlnire şi să vii cu temele nefăcute. E o scăpare, o delăsare, sînt foarte multe lucruri de ordin administrativ, pe care le vom rezolva”, a spus Sîrbu, referindu-se la greşeala angajaţilor din subordine, care au elaborat un document în neconcordanţă cu negocierile de anul trecut, care nici măcar nu a fost transmis participanţilor, pentru ca aceştia să vină pregătiţi cu puncte de vedere. La rîndul său, preşedintele patronatului Romalimenta, Sorin Minea, a afirmat că forma proiectului prezentată de minister este foarte ambiguă şi greu de aplicat. “Nu se impune nimic nici pentru o parte, nici pentru alta. Practic, cel care avea putere mai mare de negociere, hai să nu spunem cine, va impune absolut orice clauză doreşte, la fel ca înainte. Nu s-a schimbat nimic”, a spus Minea. Ministrul a admis că a venit la întîlnire crezînd că forma actualului proiect este cea negociată şi şi-a cerut scuze de mai multe ori. “Eu am venit la această întîlnire convins fiind că lucrurile sînt clare. Acum constat că nu sînt clare, ba chiar încurcate(...) Acum, cu toţii constatăm că ceea ce dumneavoastră aţi discutat anul trecut, în octombrie sau în noiembrie, nu se regăseşte în ordonanţa noastră. În aceste condiţii trebuie să revenim la ce aţi stabilit atunci”, a explicat Sîrbu. Astfel, discuţiile dintre retaileri şi producători au avut loc, după plecarea ministrului, pe proiectul asupra căruia s-au înţeles la finele lui 2008, şi nu pe proiectul propus marţi de Ministerul Agriculturii. Cele două părţi se vor întîlni, din nou, vineri. După discuţii, secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Cătălin Roşculete, a arătat că noul proiect de act normativ va fi gata vineri, iar aplicarea acestuia va duce la ieftinirea produselor. Adrian Manolache, secretar general al Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR) a arătat însă că preţul de la raft al produselor nu depinde doar de taxele reclamate de producători. “Preţul nu este format exclusiv din aceste taxe, există şi costuri de transport, de producţie, de materie primă şi aşa mai departe. Dacă ne închipuim că preţul la raft este influenţat doar de serviciile de marketing, cred că am greşi. (...)”, a spus Manolache. Pe de altă parte, Minea a susţinut că preţurile vor scădea şi vor fi diferite în funcţie de cheltuielile fiecărui lanţ de magazine, prin definirea preţului de achiziţie. “Acum preţul este aproximativ egal peste tot şi foarte mare (...) Acum cumpărăm produse pe nişte reclame frumoase - “cel mai mic adaos comercial”, care nu înseamnă nimic. Cînd va fi definit preţul de achiziţie, vor fi într-adevăr diferenţiate preţurile între supermarketuri. Acum, cel mai mic preţ al pieţei este cel mai mare”, a explicat Minea, arătînd că preţurile pot scădea cu pînă la 30% în două-trei luni de la aplicarea ordonanţei de urgenţă. Totodată, preşedintele Romalimenta a reamintit de negocierile referitoare la stabilirea unor termene de plată mai scurte, în care magazinele să plătească marfa furnizorilor. Minea a afimat că TVA la alimente ar trebui redusă, în condiţiile în care această taxă conduce la preţuri ridicate şi la creşterea pieţei negre. “Vînzările de produse agroalimentare au scăzut, iar cei au distrus piaţa sînt cei din piaţa neagră. TVA-ul de 19% creează o marjă de piaţă neagră, iar creşterea artificială a preţurilor este dată de această piaţă neagră”, a afirmat Minea, care a exemplificat arătînd că brînza adusă din Bulgaria “este vîndută pe sub mînă peste tot”. El a mai spus că unii agenţi economici aduc produse din UE şi apoi “aruncă actele de transport” şi nu mai plătesc TVA, făcînd astfel profit.