• S-a propus ca în învăţămîntul preuniversitar să se studieze 13 clase, în care să fie inclusă grupa pregătitoare, să fie desfiinţate tezele unice, iar testarea să se facă la încheierea fiecărui ciclu de învăţămînt

• Admiterea la liceu s-ar face tot prin repartizare computerizată, iar examenul de bacalaureat ar fi susţinut la trei probe: limba română, matematică sau istorie şi o probă la alegere

• Reprezentanţii studenţilor acuză graba din discuţiile pe Codul educaţiei

Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a anunţat, la sfîrşitul săptămînii, finalizarea Codului Educaţiei, în urma discuţiilor cu sindicaliştii, reprezentanţi ai studenţilor şi părinţilor. „Împreună cu partenerii sociali, principalii reprezentanţi ai federaţiilor sindicale din învăţămînt, reprezentanţii asociaţiilor de părinţi şi ai organizaţiilor studenţeşti, am finalizat acest cod. Marţi vom mai face o citire a lui împreună cu cei cu care am analizat documentul propus de minister şi apoi îl vom pune pe site, în dezbatere publică”, a declarat Ecaterina Andronescu. Potrivit ministrului Educaţiei, Codul aduce foarte multe elemente de reformă pentru sistemul de învăţămînt şi completează legislaţia. După ce Codul va fi publicat, reprezentanţii ministerului se vor concentra pe întîlniri cu specialişti, experţi pe domeniul învăţămîntului, profesori, studenţi şi părinţi. Ministrul Educaţiei a discutat, în urmă cu două săptămîni, cu reprezentanţii sindicatelor din învăţămîntul preuniversitar pe tema schimbărilor din sistem. Săptămîna trecută, discuţiile au continuat cu reprezentanţii sindicatelor din învăţămîntul superior şi cu rectorii. În ce priveşte învăţămîntul preuniversitar, s-a propus ca acesta să aibă 13 clase obligatorii, în care să fie inclusă grupa pregătitoare, să fie desfiinţate tezele unice, iar testarea să se facă la încheierea fiecărui ciclu de învăţămînt. Admiterea la liceu se va face tot prin repartizare computerizată, nota de intrare fiind calculată din media generală obţinuă în clasele V-VIII, care va avea pondere de 50%, şi din nota obţinută la testul de evaluare structurat după model european. Şi examenul de bacalaureat va fi schimbat, acesta urmînd să fie susţinut la trei probe: limba română, matematică sau istorie (în funcţie de profil) şi o probă la alegere. De asemenea, o etapă a examenului de bacalaureat va consta în evaluarea cunoştinţele elevilor la limbi străine şi folosirea computerului, în timpul clasei a XII-a. Învăţămîntul preuniversitar va avea o Cartă a autonomiei şcolare, la fel cum este Carta universitară, care va cuprinde un regulament de organizare al elevilor, un statut al elevilor, al părinţilor şi un altul al profesorilor. Totodată, potrivit propunerilor, noua legislaţie din Educaţie ar permite unităţilor de învăţămînt o autonomie mai mare. În ce priveşte învăţămîntul universitar, s-a propus ca examenul de licenţă să aibă două probe, masteratul să fie organizat numai de către universităţi acreditate şi să aibă forme la zi, cu frecvenţă redusă şi învăţămînt la distanţă cu frecvenţă redusă. De asemenea, s-a mai convenit ca raportul între numărul de studenţi şi cadrele didactice într-o universitate să nu fie mai mare de 40 la unu, iar instituţiile de învăţămînt superior să fie acreditate numai dacă au minimum cinci programe de studii acreditate (în prezent fiind necesar doar unul).

Codul Educaţiei a fost citit prea repede, cred studenţii

Reprezentanţii studenţilor care au participat la discuţiile pe tema Codului Educaţiei nu agrează modul de lucru impus pînă acum de ministerul Educaţiei şi profită de întreruperea de trei zile a discuţiilor, pentru a revizui articolele neclare. Preşedintele Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), Cezar Hîj, spune că a discutat pe baza textelor la prima vedere, “care erau citite foarte repede”. “Vrem să obţinem şi o clarificare a burselor, care ar trebui ori să stimuleze performanţa, ori să fie un ajutor pentru persoanele cu probleme. Acum nu există o viziune clară asupra burselor”, a adăugat Hîj. ANOSR susţine, de asemenea, introducerea unor prevederi clare care să ajute studenţii, sub forma unei carte a studenţilor, în cadrul cartei universitare, care să cuprindă şi drepturile locale ale acestora în cadrul instituţiei, precum acces nelimitat la bazele sportive şi la facilităţile acestora. Cezar Hîj a propus introducerea unei prevederi care să asigure accesul liber al studenţilor la muzee, instituţii şi activităţi culturale organizate de stat. Legat de propunerea ministrului Educaţiei de introducere a unui nou organism de verificare şi acreditare a universităţilor, alături de ARACIS, preşedintele ANOSR a declarat că studenţii sînt în continuare împotriva acestei modificări. “O altă instituţie de acest tip ar duce la scăderea standardelor calitative. Ministrul Educaţiei susţine introducerea unei noi instituţii de acreditare, iar noi vrem o singură instituţie care să nu abuzeze de puterea pe care o are. E ilogic să existe două instituţii de stat care să facă acelaşi lucru. Sînt o serie de interese care se ascund în spatele înfiinţării unei alte agenţii, o serie de universităţi care nu au primit acreditare şi vor o evaluare mai vagă. Discuţiile pe această temă vor continua începînd de marţi”, a conchis preşedintele ANOSR.

A. GHENCEA, A. JITARU