Proiectul Codului Educaţiei a intrat, la sfîrşitul acestei săptămîni, în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării (MECI). Pachetul a fost conceput, definitivat şi asumat sub coordonarea ministrului Educaţiei, Ecaterina Andronescu, de către reprezentanţii ministerului, ai federaţiilor sindicale din învăţămînt, ai federaţiilor studenţeşti şi de părinţi, precum şi de reprezentanţii Consiliului Naţional al Elevilor şi ai comunităţii academice. Printre noutăţile pe care le aduce Codul Educaţiei se numără şi impunerea a 13 ani de învăţămînt obligatoriu. Acesta va cuprinde grupa mare, pregătitoare pentru şcoală, învăţămîntul primar (clasele I-IV), învăţămîntul secundar inferior - gimnazial (clasele V-VIII) şi învăţămîntul secundar superior-liceal (clasele IX-XII/XIII). În plus, obligaţia de a frecventa învăţămîntul la forma de zi încetează la vîrsta de 16 ani. După împlinirea acestei vîrste, tinerii pot finaliza învăţămîntul obligatoriu şi la seral, la frecvenţa redusă sau la distanţă cu frecvenţă redusă, în condiţiile legii. Tot potrivit noului Cod al Educaţiei, ocuparea funcţiilor de director şi de director adjunct se face în urma cîştigării concursului organizat de consiliul de administraţie, cu expertiza inspectoratului şcolar şi desfăşurat pe baza criteriilor de competenţă profesională şi managerială.

Funcţiile de conducere nu pot fi ocupate simultan de soţ/soţie

Metodologia concursului se stabileşte de către MECI şi se aprobă prin ordin al ministrului. Directorul unităţii de învăţămînt este numit, în urma cîştigării concursului, prin decizie a inspectorului şcolar general, cu avizul primarului, respectiv cu avizul Consiliului Judeţean pentru unităţile de învăţămînt special, pentru o perioadă de cinci ani. De asemenea, în noul Cod, rectorul unei universităţi este numit de Senat. Şefii de catedră şi directorii de departamente subordonate facultăţii se confirmă de către Consiliul facultăţii. Decanii, prodecanii, secretarii ştiintifici ai Consiliului facultăţii, precum şi directorii de departamente subordonate instituţiei de învăţămînt superior se confirmă de Senatul instituţiei de învăţămînt superior. Prorectorii şi secretarul ştiintific ai Senatului se aleg de acest for, la propunerea rectorului ales. Funcţiile de conducere din instituţia de învăţămînt superior, cu excepţia rectorului, se confirmă de către Senatul universitar. Rectorul, ales de senatul universitar, se confirmă prin ordin al ministrului Educaţiei. În Codul Educaţiei, funcţiile de conducere, de îndrumare şi de control din aceeaşi unitate sau instituţie de învăţămînt nu pot fi ocupate simultan de persoane care sînt în relaţie de rudenie de gradul I sau sînt soţ/soţie, dacă implică subordonare directă sau luarea în comun a deciziilor.