Impozitul pe venitul microîntreprinderilor rămîne o problemă delicată. Fundamentale în viitoarea conduită a contribuabililor vor fi normele metodologice, avînd în vedere beneficiile cotei de 2% aplicate veniturilor realizate. Potrivit specialiştilor, formulările generice de genul celor din art. 103 al Codului ("realizează venituri, altele decît cele din consultanţă şi management în proporţie de peste 50% din veniturile totale") vor determina, cu siguranţă, reglementări restrictive din partea Guvernului, care a dorit dispariţia acestui sistem de impozitare. Pe de altă parte, definirea noţiunii de consultanţă şi management va genera numeroase dispute între contribuabili şi administraţia fiscală.

Experţii consideră discutabile măsurile din sfera impozitului pe venit. Ei remarcă menţinerea scutirii de impozit aplicabilă veniturilor din salarii, ca urmare a activităţii de creare de programe pentru calculator. Criticabilă este şi renunţarea la sistemul impozitării cîştigului din tranzacţiile imobiliare cu 16%, astfel că, în locul îmbunătăţirii sistemului şi eliminării breşelor, a fost ales sistemul unui impozit cuprins între 1 şi 3% aplicat la valoarea imobilului. Impactul cel mai important îl va avea introducerea impozitului de 2% asupra veniturilor din agricultură, începînd cu 1 ianuarie 2008. Experţii fiscali anticipează că termenul stabilit va fi amînat în preajma alegerilor, din cauza impactului negativ asupra unui număr important de persoane.

Erorile notarilor

Un număr mare de modificări au caracter tehnic şi sînt destinate corecţiilor prevederilor anterioare ori lipsurilor constatate. Este cazul erorilor săvîrşite de notar în stabilirea impozitului asupra tranzacţiilor imobiliare. Aici corecţia se efectuează prin sesizarea de către notar a organului fiscal şi prin emiterea unei decizii de impunere pentru diferenţă, concomitent cu interdicţia înscrierii în cartea funciară a drepturilor dobîndite, pînă la plata impozitului. Termenele de plată a impozitelor locale au fost reduse de la patru la două, mai degrabă pentru simplificarea evidenţelor fiscale, întrucît contribuabilii nu utilizau sistemul plăţilor trimestriale. Se introduce interdicţia înstrăinării (se instituie nulitatea de drept a acesteia) clădirilor pînă la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale ale proprietarului faţă de bugetul local. Specialişti spun că "prevederea este ridicolă, în condiţiile în care autoritatea locală, în scopul recuperării creanţelor, poate institui sechestrul asupra acesteia.

Pe de altă parte, preţurile caselor vor înregistra modificări minore, iar bugetul de stat va cîştiga foarte puţin din taxarea suplimentară a locuinţelor mari. Expertii imobiliari vorbesc despre măsuri populiste cu referire la majorarea impozitelor pentru locuinţe cu o suprafaţă de peste 150 de metri pătraţi, cu 5% pentru fiecare 50 mp sau fracţiune din aceştia. Populaţia va plăti, din 2007, aceeaşi cotă de impozit, 0,1% din valoarea impozabilă a clădirii, indiferent de rangul localităţii în care se află clădirea. Prin urmare, reducerea cotei de impozit pentru clădirile din mediul urban este anulată de dublarea coeficienţilor de corecţie. De exemplu, impozitul pentru o locuinţă ce valorează 200-300.000 de euro va creşte doar cu cîteva zeci de lei, fără a influenţa preţurile pe piaţa imobiliară. Nici veniturile colectate la buget nu vor înregistra o creştere, întrucît sub 1% din totalul locuinţelor din ţară au o suprafaţă mai mare de 150 mp. Mai mult, la o locuinţă care s-ar vinde cu 1,3 miliarde de lei vechi, autorităţile aplică o cotă de 0,1% la o sumă de 900 de milioane lei vechi. Astfel, majorarea impozitelor ar avea un efect dacă autorităţile locale ar reevalua piaţa imobiliară, stabilind valori de impunere mai apropiate de nivelul de pe piaţa reală. Noul sistem de taxare reprezintă doar majorarea taxei de timbru, de la 1 la 3%, iar percepţia pieţei va fi de scumpire cu tot atîtea procente a preţurilor imobilelor.

Modificări... inutile

În noul Cod Fiscal sînt modificate grupele de încadrare a autoturismelor şi de calcul a impozitelor în funcţie de capacitatea cilindrică. Impozitul pentru motorete, scutere, motociclete şi autoturisme cu o capacitate cilindrică de pînă la 1.600 centimetri cubi inclusiv se va ridica la cel mult 56 lei, dublu faţă de impozitul maxim de 28 de lei achitat în prezent. Pentru autoturismele cu o capacitate cilindrică între 1.601 şi 2.400 cmc, impozitul va fi cuprins între 240 şi 360 de lei, iar pentru autoturisme cu o capacitate între 2.401 şi 3.200 cmc, impozitul va fi cuprins între 480 şi 640 de lei. Impozitul pentru autoturismele cu o capacitate cilindrică de peste 3.200 de cmc va fi de mimimum 800 de lei. Experţii spun că "poluarea şi siguranţa rutieră, pe care mulţi partizani ai taxei speciale încearcă să ni le bage pe gît, sînt mai degrabă justificări pompoase şi, pe undeva, lipsite de esenţă, atît timp cît în România, ca şi în alte ţări, există un organism ce permite numai înmatricularea unor automobile corespunzătoare din punctul de vedere tehnic, iar implementarea normelor Euro vizează protecţia mediului pe o perioadă superioară celei de viaţă a unui autovehicul vechi.