FURTUNĂ ÎNTR-UN PAHAR… Insolvenţa a devenit în ultimii ani un soi de colac de salvare pentru unele firme care ajung în situaţia în care nu îşi mai pot plăti datoriile sau, la rândul lor, nu au fost plătite şi nu dispun de lichidităţi. Din acel moment, pentru câţiva ani, ele nu mai achită nici taxe la stat, nici rate la bănci, încercând să reintre pe profit. Pentru trierea companiilor care vor să apeleze la o astfel de „salvare” (adică depistarea acelor firme evazioniste care intră în incapacitate de plată doar ca să nu îşi plătească taxele la buget), Ministerul Justiţiei (MJ) a devenit „tăticul” unui noul Cod al Insolvenţei. De atunci a început nebunia. Deşi proiectul de lege s-a aflat în dezbatere publică pe site-ul MJ din 2 septembrie, abia după aprobare au început acuzele, zbieretele unora şi altora care consideră că actul normativ nedreptăţeşte sau desfiinţează anumite companii. Pe lângă isteria generată în mod artificial, unele firme au încercat să sugereze că noul cod este, de fapt, un adevărat monstru care vrea să le distrugă. Adevărul pe care nu îl spun cârcotaşii este că toate companiile aflate deja în insolvenţă intră sub incidenţa vechiului cod şi nu a noului act normativ, mai ales dacă au un plan de redresare bine pus la punct! Chestia cea mai importantă este faptul că, per total, codul nu îşi propune decât să sancţioneze evazioniştii şi incompetenţii. Atât. Asta nu este de bine pentru economie?

PĂREREA LOR… Codul Insolvenţei, sub forma unei Ordonanţe de Urgenţă, a fost publicat săptămâna aceasta în „Monitorul Oficial“. Ordonanţa de Urgenţă a atras numeroase critici. Casa de Insolvenţă Transilvania (CITR) se numără printre nemulţumiţi şi susţine că noul cod va afecta companiile mijlocii şi mari, pentru care reorganizarea nu poate dura doar un an, şi le împinge către faliment, fenomen care se va propaga şi către furnizori şi va determina desfiinţarea de locuri de muncă. Reprezentanţii CITR spun că există o modificare prevăzută în Ordonanţa privind Codul Insolvenţei care va genera o practică neunitară şi inechitabilă, permiţând creditorului curent, care deţine împotriva averii debitorului creanţe născute în perioada de observaţie, să declanşeze procedura de executare silită individuală împotriva acestuia pentru a-şi recupera datoriile. Până acum, toate executările silite erau suspendate pe perioada insolvenţei, însă Codul Insolvenţei prevede ca, pentru creanţele curente, executările silite să poată fi accesate.

AMÂNAREA APLICĂRII? Natalia Roman, preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), este nemulţumită de faptul că acest cod juridic a fost adoptat prin Ordonanţă de Urgenţă, fără a fi consultaţi magistraţii şi fără a avea avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Premierul Victor Ponta a explicat însă că acest cod a fost promovat de Guvern prin Ordonanţă de Urgenţă, nu printr-un proiect de lege, deoarece evaziunea fiscală şi neplata către buget a contribuţiilor indicau o situaţie de urgenţă, chiar FMI cerând Guvernului să îmbunătăţească rata de colectare. Avocatul Poporului, Crişu Anastasiu, a declarat, ieri, că posibila ridicare a unei excepţii de neconstituţionalitate privind Codul Insolvenţei este analizată de vineri, urmând să fie consultaţi cei implicaţi în elaborare, pentru a stabili „care a fost intenţia legiuitorului“. La corul nemulţumiţilor s-a alăturat ieri şi CSM, care cere amânarea aplicării Codului Insolvenţei, care ar urma să intre în vigoare pe 25 octombrie. Judecătorul Horaţius Dumbravă a declarat că majoritatea magistraţilor au cerut amânarea până la 1 februarie 2014. MJ a anunţat că îşi asumă codul exact în forma adoptată de Guvern.