Propunerea USL de modificare a Codului Muncii a fost adoptată de Senat pe 28 septembrie, prin procedura tacită, anunţul fiind făcut ieri, în plen, de preşedintele de şedinţă. Iniţiativa a fost depusă de opoziţie după ce Guvernul şi-a asumat răspunderea, în primăvară, pe propria variantă de modificare a Codului Muncii. PSD şi PNL, împreună cu mai multe sindicate, au elaborat un proiect de lege prin care se stabileşte, în primul rând, obligativitatea negocierilor colective pentru unităţile cu mai mult de 21 de angajaţi. În propunerea opoziţiei, pe durata reducerii şi/sau a încetării temporare a activităţii unei firme, angajaţii implicaţi beneficiază de o indemnizaţie de cel puţin 75% din salariul de bază corespunzător funcţiei ocupate. O altă prevedere stabileşte că un contract de muncă pe perioadă determinată nu poate fi încheiat pe o perioadă mai mare de 36 de luni. În textul USL, munca suplimentară poate depăşi durata de 48 de ore pe săptămână - durata maximă legală - cu condiţia ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referinţă de 4 luni calendaristice, să nu depăşească 48 de ore pe săptămână. Varianta elaborată de opoziţie a Codului Muncii prevede că perioada maximă de probă este de 90 de zile calendaristice pentru funcţiile de execuţie şi 120 pentru funcţiile de conducere. Pe durata perioadei de probă, contractul individual de muncă poate înceta fără preaviz, dar cu o notificare scrisă. Proiectul USL urmează să fie trimis Camerei Deputaţilor, care este decizională. Propunerea de modificare a Codului Muncii a fost semnată de 72 de parlamentari PSD şi 14 ai PNL. Unul dintre motivele invocate în favoarea iniţiativei menţionează faptul că actul normativ promovat de către Guvern restrânge drepturile angajaţilor, dar şi al sindicatelor, în favoarea patronatului.