Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a prezentat, în şedinţa de ieri a Guvernului, proiectele Codurilor penal, de procedură penală şi de procedură civilă, arătînd că documentele trebuie adoptate în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare stabilit cu Uniunea Europeană şi că sînt absolut necesare pentru îmbunătăţirea sistemului judiciar. El a arătat că “aceste Coduri reprezintă un obiectiv la care ne-am asumat în momentul în care am intrat în UE, de aceea ele au fost cuprinse în mecanismul de cooperare şi verificare pe baza deciziei Comisiei Europene din 2004. Aceste Coduri sînt absolut necesare pentru îmbunătăţirea sistemului judiciar din România. La ultima întîlnire pe domeniul justiţiei, care a avut loc la Cotroceni, toţi reprezentanţii sistemului judiciar au spus că e nevoie de aceste Coduri, că le-au examinat, că le găsesc în bună stare şi că dacă le avem mai repede în Monitorul Oficial, cu atît mai bine”. El a spus că aceste documente reprezintă “măsura” în care societatea reuşeşte să îşi asume modernizarea în ansamblul său, arătînd că toate marile naţiuni îşi revizuiesc periodic Codurile. Guvernul a aprobat, în cadrul şedinţei, proiectele Codurilor penal, de procedură penală şi de procedură civilă. Premierul Emil Boc a declarat, la finalul şedinţei, că proiectele includ o serie de modificări: “Un exemplu simplu legat de Codul de procedură penală, unde, pentru prima dată în România, judecătorul de drepturi şi libertăţi cetăţeneşti (…) avînd în vedere că, şi după revizuirea Constituţiei din 2003, arestarea unei persoane poate fi dispusă numai de către un judecător, iar acest judecător, după practică europeană, se va numi judecătorul de drepturi şi libertăţi”. Totodată, Boc a arătat că, pe lîngă acest judecător, se instituie judecătorul de cameră preliminară, care va elimina blocajele, tergiversările, prelungirea nejustificată a proceselor prin decizii care vor fi luate înainte ca procesul să intre pe faza de fond: “În acest fel nu mai asistăm la tergiversări în instanţă pentru diverse motive neîntemeiate, aşa cum, din nefericire, am avut parte în ultimii 18 ani”. El a precizat că proiectele vor fi transmise Legislativului spre dezbatere, dar nu vor intra imediat în vigoare după adoptarea lor de către Parlament, ci “va fi un interval de timp rezonabil pentru ca aceste noi instrumente judiciare din România să poată fi cunoscute de autorităţile abilitate, pe de o parte, dar şi de către cetăţeni, pe de altă parte”.