Vă vine să credeți sau nu, umbrele de politicieni care activează acum în România încă mai folosesc cu emfază cuvinte ca lege, ordine, credibilitate, solemn, patriotism, respect, etc... După 25 de ani în care cu toții ne-am lămurit cât de mult le pasă de românii din propria lor familie și atât, aceste ființe excesiv mediatizate încă mai cred că prostesc pe cineva cu alăturări de cuvinte mari. Numai ieri, doi bifangii-aplaudaci din a doua linie a scenei politice mioritice și-au dat cu părerea despre alți doi colegi de breaslă, poziționați în prima linie, exprimându-și îndoiala cu privire la credibilitatea acestora din urmă. (Manualul de politică basică recomandă celor care sunt în con de umbră sau lipsiți de notorietate să atace la baionetă politicieni mai bine poziționați, pentru a câștiga puncte electorale). Acuzatorii, Cătălin Predoiu, un etern candidat intern de partid care s-a remarcat prin transferul de la PNL la PDL cu scopul de a păstra un scaun de ministru al Justiției, și Cristian Preda, copilul problemă din PDL, PMP, ETC... Acuzații, Victor Ponta și, respectiv, Liviu Dragnea. Contextul în care au fost aruncate cuvintele nici nu mai contează. Principala chestiune este legată doar de tupeu. Dacă mi se permite paralela, disputa este la fel de lipsită de sens ca și o gâlceavă între primii maneliști ai țării, care se acuză reciproc de schingiuirea limbii române prin abuz de dezacorduri gramaticale.