Grecia are o misiune - să enerveze pe toată lumea. Și îi iese. A început timid, ca orice stat, cu populația. A sărăcit-o, a îndatorat-o, a lăsat-o fără locuri de muncă, fără case, fără mașini, fără nivelul de trai dobândit la intrarea în zona euro. După ce „lefteria“ elenă a atins apogeul, puterea s-a schimbat, iar misiunea a devenit și mai ambițioasă - hai să enervăm marile puteri! FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială au peri albi în cap și nervi făcuți terci de negocierile 100% degeaba cu autoritățile de la Atena. În mare pentru că nu sunt negocieri, în adevăratul sens al cuvântului. Trebuie să ai măcar o vrabie în mână, iar Grecia n-are decât datorii. Uriașe. Pe care nu le va rambursa nici la Paștele Cailor, cu toate tăierile și reeșalonările de care beneficiază. Angela Merkel face, probabil, terapie de controlare a furiei, înainte de fiecare întâlnire cu premierul grec, Alexis Tsipras. Cine știe câte războaie au fost evitate datorită psihologului lui Merkel. Nu în ultimul rând, Grecia începe să enerveze și statele din eșalonul doi, între care și România, ale cărei ratinguri bune sunt amenințate din cauza prezenței importante în piață a băncilor elene. Poate încep să supere și Statul Islamic, ce-ar fi? Să le ceară un împrumut în noua monedă de aur a ISIS și să refuze să dea banii înapoi. Întrebarea este - noi când începm să-i enervăm pe greci?