Senatorii din Comisia pentru administraţie publică au întocmit, ieri, un raport de admitere propunerii de lege care prevede trecerea colecţiei de timbre a României, estimată la o valoare de 700 milioane de euro, din patrimoniul Companiei Naţionale Poşta Română în cel al Băncii Naţionale a României. (BNR). Propunerea de lege a fost iniţiată de mai mulţi deputaţi PSD şi stipulează faptul că predarea şi primirea de timbre se va face pe baza unui audit realizat de „cei mai buni specialişti în domeniu”, desemnaţi de Academia Română şi de alte instituţii specializate.

Poşta Română deţine, în prezent, o colecţie de peste 15 milioane de mărci poştale româneşti şi străine, precum şi alte piese filatelice importante - machete originale, unele executate de artişti cunoscuţi, matriţele cu care s-au imprimat timbrele româneşti (inclusiv clişeele mărcilor Cap de Bour), eseuri, precum şi probe de tipar, potrivit expunerii de motive la proiectul de lege.

3000 DE PIESE UNICAT „Este cea mai mare şi cea mai importantă colecţie de mărci poştale româneşti din toate timpurile, depăşind cu mult chiar faimoasa colecţie a regelui Carol al II-lea, considerată la vremea ei a treia colecţie de timbre din lume. Peste 3.000 de piese din colecţie sunt unicate. Colecţia aparţine, fără nici o îndoială, patrimoniului cultural naţional şi poate fi denumită Colecţia de timbre a României”, arată iniţiatorii legii.

Aceştia consideră că această colecţie nu ar trebui să fie în patrimoniul Poştei Române, care este o companie de stat cu caracter comercial. Iniţiatorii reamintesc şi faptul că, în anul 1967, colecţia de timbre a Băncii Naţionale a fost transferată Poştei Române, iar în anul 1985, colecţia oficială de timbre a României a revenit la BNR, unde a stat până în februarie 1990, când, în baza unui Decret al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, a trecut din nou în administrarea Poştei Române.

RISCURI De asemenea, se atrage atenţia că „există riscul ca, prin privatizarea sau restructurarea Poştei Române, colecţia de timbre să fie înstrăinată”, fapt inacceptabil, acţiunea fiind similară cu privatizarea Arhivelor Naţionale ale României.