Patrimoniul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa cuprinde o impresionantă colecţie din vase de sticlă. Piesele au fost descoperite în urma săpăturilor arheologice de salvare desfăşurate, în principal, în municipiul Constanţa, însă multe dintre acestea au fost scoase la suprafaţă întîmplător, în diverse puncte din judeţ. Vasele din sticlă incluse în expoziţia de bază a muzeului erau utilizate fie la servirea mesei, fie aveau destinaţia de a păstra parfumuri, uleiuri sau unguente. Trebuie remarcat numărul deosebit de mare al vaselor din cea de-a doua categorie, ceea ce dovedeşte locul important ocupat în antichitate de practicile legate de cosmetică şi de toaletă. „Dintre vasele utilizate la servirea mesei evidenţiem, în primul rînd, cănile. Corpul acestora avea diferite forme: globulară, ovoidală, conică, cilindrică, prismatică, semisferică, tronconică. Dintre tipurile de căni enumerate, cele mai bine conservate sînt acelea cu corp cilindric. Acestea au buza plată deasupra, uneori, cu un inel la partea inferioară; toarta este, de obicei, mică şi lată, iar fundul vasului poate fi plat sau uşor concav. Remarcăm şi ornamentele care apar pe corp, reprezentate prin dungi orizontale, dese, fin incizate”, a explicat Cecilia Paşca, muzeograf în cadrul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie.

Tot pentru servirea mesei erau utilizate şi paharele, bolurile, cupele. Dintre bolurile expuse în vitrinele Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa se evidenţiază atît cele turnate în forme, cît şi cele lucrate în tehnica suflării, datate în secolele I - III d.Hr. Cu referire la ornamentarea bolurilor, se cunoaşte, încă din secolul I d.Hr., ornamentarea prin „cute\" sau „falduri\", realizate prin strîngerea peretelui vasului la distanţe egale, cu ajutorul unui cleşte. Un alt tip de bol este cel ornamentat cu „coaste\", acesta reprezentînd o formă răspîndită mai ales în Europa Apuseană, de unde a ajuns, ca marfă de import şi în nordul Mării Negre. Cupele, de dimensiuni mai mari sau mai mici, au forme elegante, caracteristice pentru secolul I d.Hr.

„Dintre vasele din sticlă utilizate pentru păstrarea uleiurilor şi parfumurilor exemplificăm unguentariile de diverse tipuri: cu corp sferic şi gît cilindric, cu corp în formă de bulb şi gît cilindric în prelungire sau cu corp conic şi delimitare între acesta şi gît, toate databile în secolele I - IV d.Hr. Din categoria vaselor de sticlă, evidenţiem şi aryballosul; acest tip de vas lucrat din sticlă este indispensabil echipamentului de sport şi de baie. Este întîlnit în Imperiul Roman, mai ales în secolele I - III d.Hr. Exemplarele descoperite la Tomis, databile în secolele I - II d.Hr. sînt lucrate din sticlă de bună calitate, groasă, de culoare verzuie, iar cele databile în secolele II - III d. Hr. sînt lucrate din sticlă mai subţire, verzuie sau aproape incoloră”, a precizat muzeograful Cecilia Paşca.

De studiul vaselor din sticlă din muzeul constănţean s-a ocupat regretatul cercetător prof. Mihai Bucovală. Vizitatorii Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie pot admira toate aceste piese, precum şi celelalte colecţii şi obiecte de valoare din patrimoniul instituţiei în intervalul orar 9.00 – 17.00, de miercuri pînă duminică.