Muzeul de Artă Populară reprezintă, în sezonul estival, una dintre principalele atracţii ale oraşului Constanţa. Iubitorii artei tradiţionale autentice pot admira, zilnic, între orele 9.00 şi 20.00, valoroasele piese care fac parte din patrimoniul importantei instituţii muzeale şi care reprezintă toate zonele etnografice ale ţării. Pe lîngă importantele expoziţii permanente, publicului i se pregătesc, periodic, expoziţii care valorifică şi colecţiile Muzeului de Artă Populară. O astfel de expoziţie, „Tehnici de broderie în arta populară”, mai poate fi admirată, în această perioadă, în cele două săli dedicate manifestărilor cu caracter temporar de la parterul instituţiei de cultură. Piesele selectate din colecţiile etnografice de port şi textile ale importantului muzeu constănţean pun în evidenţă atît tehnicile specifice broderiei urbane de atelier, exersate de meşteri specializaţi, cît şi pe cele ale broderiei casnice rurale, utilizate pentru ornamentarea veşmintelor de sărbătoare şi a textilelor, care îşi găsesc loc de cinste în camera „gătită“ pentru oaspeţi şi în desfăşurarea importantelor rituri din ciclul vieţii. Exponatele sînt însoţite de fotografii şi planşe explicative pentru principalele tehnici de broderie.

Dintre tehnicile specifice pentru broderia urbană de atelier, cu influenţe bizantine şi orientale, sînt ilustrate, în expoziţia Muzeului de Artă, broderia cu relief înalt şi broderia aplicată. Broderia cu relief înalt este lucrată cu fir metalic auriu şi argintiu, pe suport din carton sau pat din fire textile, fixat pe catifea, iar broderia aplicată, larg răspîndită în Peninsula Balcanică şi în Ţările Române, prin mărfurile orientale comercializate de negustori turci, greci, armeni şi evrei, utilizează găitanul, ceaprazul şi firul metalic pe suporturi textile precum satinul, catifeaua şi postavurile de calitate.

Pentru domeniul broderiei casnice, reprezentative sînt tehnici precum: brodatul la fir - peste fire numărate şi în cruci -, care se regăseşte în ornamentarea cămăşilor de sărbătoare şi a textilelor de interior, precum şi brodatul în punct de lănţişor şi cel în punct „bătrînesc“ sau „buclat“, care foloseşte firul mai gros din bumbac înfăşurat de mai multe ori pe ac, pentru a reliefa mai bine motivele cămăşilor din zona Muscel şi Argeş. Printre tehnicile de broderie ilustrate în expoziţia Muzeului de Artă Populară se regăsesc şi brodatul pe dosul pînzei, pentru decorarea bentiţelor de la gîtul cămăşilor din Ţara Oltului, brodatul pe cutele mărunte ale cămăşilor bărbăteşti din Ţinutul Pădurenilor sau din Bihor şi ale celor femeieşti din Maramureş, Cîmpia Transilvaniei, Ţinutul Năsăudului, brodat care e practicat şi de saşii din Ardeal (cunoscut sub denumirea de „gereihsel“), brodatul pe fire scoase din trama pînzei cămăşilor din zonele Teleorman sau Buzău, broderia perforată, răspîndită îndeosebi în Banat şi Bihor. Broderia cu dublă faţă, executată pe gherghef, este specifică numai comunităţilor musulmane din Dobrogea.

Pentru luna august, Muzeul de Artă Populară pregăteşte o expoziţie specială, care va aduce în atenţie ştergarul. Şi de această dată, un accent deosebit se va pune pe materialul documentar care va însoţi expoziţia.