În 2016 au fost depuse 684 de reclamaţii cu privire la actul medical săvârşit în sistemul de sănătate din România, din care 160 au ajuns în atenţia Comisiei Superioare de Disciplină a Colegiului Medicilor, care a dispus mustrare sau avertisment în 23 de cazuri şi în alte trei a hotărât excluderea.

În 2016, Comisia Superioară de Disciplină a adoptat 140 de decizii, fiind intimaţi 157 de medici. Cele mai multe reclamaţii au vizat specialităţile de chirurgie (35 de cauze), obstetrică-ginecologie (24 de cauze) şi cardiologie/medicină internă (13 cauze). Aceste reclamaţii s-au soluţionat cu 108 decizii de nesancţionare, 23 de decizii de retrimitere a dosarului la colegiul teritorial pentru analiză sau respingerea ori retragerea plângerii. Colegiul Medicilor din România a dispus sancţiuni în doar 17% din situaţiile reclamate; astfel, au fost luate 16 decizii de mustrare, 7 decizii de avertisment şi 3 situaţii în care s-a dat vot de blam, adică excluderea medicului din sistemul sanitar.

Printre cauzele care au dus la aplicarea sancţiunilor de mustrare se numără „lipsa testării pentru alergia la medicamente, deşi familia a declarat alergie la antialergice. Pacientul decedat", „neefectuarea EKG şi a analizelor medicale la internarea pacientului. Pacientul decedat" sau „gravida nu a fost examinată peste 7 ore, nu s-a efectuat examen ecografic. Nou-născut decedat".

Printre motivele care au dus la sancționarea cu avertisment a medicilor se numără „două pense de hemostază uitate în abdomenul bolnavului", „diagnostic greşit şi perioadă prelungită de recuperare a pacientului" sau „exercitarea fără drept a specialităţii de chirurgie plastică - pacientă decedată".

Cele trei voturi de blam (excludere) au fost date pentru „depăşirea competenţelor profesionale - pacient decedat", „folosirea deficitară a forcepsului pentru extragerea fătului - nou-născut decedat" şi „medicul nu a făcut consult ATI complet, supraveghere post-anestezică defectuoasă - pacientă decedată".

Preşedintele Colegiului Medicilor din România spune că, deşi sunt 13 situaţii în care pacientul sau nou-născutul au decedat, s-a dispus excluderea a doar trei dintre medicii intimaţi deoarece situaţiile au diferit în funcţie de circumstanţe. "Poate să existe o greşeală medicală şi o corelaţie directă şi imediată între actul medical şi decesul acestuia. Dar pacientul poate fi decedat, dar decesul să nu se fi datorat în mod direct şi imediat gestului medicului, ci şi altor factori adjuvanţi. Sănătatea nu este un „bun comun“ în accepţiunea juridică, la fel ca apa şi aerul. Dar, sigur, este un drept inalienabil al fiecăruia. Sănătatea nu este o marfă, pentru că, dacă aşa ar fi, şi boala ar fi o marfă. Colegiul Medicilor din România garantează societăţii că practica profesiei este reglementată şi controlată din interiorul ei în folosul pacienţilor", a declarat preşedintele Colegiului Medicilor din România, Gheorghe Borcean.

În 2016, conform precizărilor CMR, CNAS a decontat 111.650.857 de servicii în medicina familiei, 64.964.866 de servicii în ambulatoriul de specialitate (specialităţi clinice, paraclinice şi imagistică), 3.322.268 de spitalizări de zi şi 3.761.879 de spitalizări continue. Aşadar, anul trecut, cei aproximativ 60.000 de medici au prestat peste 180 de milioane de servicii medicale, ceea ce înseamnă o medie de peste 8 servicii medicale pentru fiecare locuitor al ţării şi nu mai puţin de 3.000 de servicii acordate de fiecare medic. Iar pentru o zi de spitalizare, spitalul primeşte cel mult 60 de euro (n.r. ~270 lei), în condiţiile în care în ţările vestice ziua de spitalizare costă 1.300 euro (n.r. ~5.850 lei), se arată în raportul Comisiei Superioare de Disciplină din cadrul CMR.