O ştire extrem de interesantă mi-a atras atenţia în această săptămână - Consiliul Concurenţei a raportat, în 2013, amenzi mari, mega-anchete finalizate cu succes şi decizii favorabile ale instanţelor, care au respins contestaţiile făcute de greii din economie amendaţi fără milă şi discriminare. Şi când spun „grei“, nu glumesc. Pe rând, benzinarii autohtoni (între care şi cea mai profitabilă firmă din ţară, OMV Petrom), cei mai mari jucători din telecomunicaţii (Orange şi Vodafone), marii retaileri de electronice şi electrocasnice (mai exact, asociaţiile Ecotic şi Rorec) şi unii dealeri de medicamente şi armament au fost puşi să scoată sume uriaşe din cont pentru a plăti amenzile date de Consiliul Concurenţei. Întrebarea care mi-a venit imediat în cap a fost asta - „Oare cât câştigă oamenii ăştia, de au tupeul să îi pălmuiască pe cei mai importanţi jucători din piaţă?“. Puţin? 800 lei pe lună, cât să nu se isterizeze opinia publică, aşa cum s-a întâmplat recent, în mijlocul scandalului de la Autoritatea de Supraveghere Financiară? Sau „un pic“ mai mult, cât să nu frece hârtiile din birou şi să controleze practicile anticoncurenţiale din piaţa ţigăncilor care vând seminţe la stadion? Surpriză, surpriză! Oamenii de la CC câştigă o grămadă de bani, aşa cum e FIRESC, LOGIC, NORMAL, DE BUN-SIMŢ, OK şi ÎN REGULĂ. Trebuie să arunci doar o privire pe declaraţia publică de avere a şefului CC, Bogdan Chiriţoiu, şi înţelegi imediat că la omul ăsta nu te duci cu şpagă de 3.000 euro în plic şi nici n-ai cum să-l presezi. Are trei terenuri în Constanţa şi Ilfov, şase imobile în Bucureşti şi Buşteni, conturi în bănci de 70.000 lei şi 12.000 euro, acţiuni de 20.000 lei, investiţii de peste 150.000 lei, împrumuturi DATE de 150.000 lei, credite la bănci de peste 300.00 euro şi un salariu de bază de peste 130.000 lei. Nici n-are sens să menţionăm primele şi sporurile primite pentru anchetele făcute de Concurenţă şi amenzile de sute de milioane euro plătite de agenţii economici prinşi cu cartelul în sac. Aşadar, de ce atâta isterie faţă de salariile „nesimţite“ din ASF? Când oamenii erau motivaţi, s-au dus la Astra, liderul pieţei asigurărilor din România, şi au expus jaful şi falimentul ambulant de acolo. Acum, fără prime, fără sporuri, cu lefurile tăiate, cu poliţia politică a lui „el presidente“, DNA, în ceafă şi urâţi de o societate sărăcită şi dezinformată, să zicem mersi dacă mai trimit comunicatul trimestrial despre subscrierile din piaţa asigurărilor.