Transportatorii sunt alt soi de oameni. Dacă mâine s-ar legaliza sclavia, oamenii ăștia n-ar avea nicio problemă în a transporta containere umplute cu forță de muncă. Ei pur și simplu oferă un serviciu; sunt definiția din DEX a intermediarului. La fel ca brokerii de la bursă și trepădușii din fondurile de investiții, nu le pasă de ce se întâmplă cu marfa - ei încasează comisionul și asta-i treaba. Tocmai de aceea, conferințele lor internaționale sunt complet neinteresante pentru orice om care n-are treabă cu domeniul ăsta. Iar una dintre cele mai mari, Black Sea Ports & Shipping 2016, are loc chiar zilele acestea la Constanța, în Pavilionul Expozițional din stațiunea Mamaia. E organizată în premieră aici. Despre ce este vorba? Practic, sunt câteva zeci, dacă nu chiar sute de firme din domeniu care-și fac reclamă - noi operăm cargo mai bine, noi avem capacitate mai mare în dană, noi avem mai multe linii de tren decât ceilalți, noi primim și portcontainere de dimensiuni absurde, noi avem macarale mai noi, noi spălăm paleții cu produse etc și etc. Pentru un om normal, nimic din toate astea nu contează. Faptul că prin Portul Constanța trec azi mai multe produse destinate Europei de Vest decât ieri e absolut irelevant. Ar fi o excepție - dacă vrei să te angajezi în domeniu, e bine de știut că viitorul sună bine. Încet, dar sigur, operatorii revin la volumele mutate/transportate/operate înainte de criza din 2008 - 2012. Economia duduie, consumul crește, marfa zburdă. În sala de conferințe, speakerii delegați de companiile participante turuie la foc automat, trecând ca vântul și ca gândul prin slide-urile PowerPoint. Sunt circa 40 de prezentări programate în două zile. De dimineață de la 9.00 și până seara la 17.00 se vorbește despre industria asta. Adică se face reclamă, pentru că participarea costă, și nu dai câteva mii de lei doar ca să informezi lumea despre provocările pieței. La una dintre prezentări, se amintește despre creșterea economică de 4% a României din 2016. Pentru ei, ăsta-i semn bun - vor transporta și mai mult. Pentru noi, e trist - e o creștere mult peste potențial și slab calitativă, bazată pe consumul alimentat de importuri, căci producția noastră internă e praf și pulbere. De aici vin deficitul comercial, inflația și restul problemelor. O problemă de perspectivă.